Capitol 7

5.6K 212 3
                                    

Rebecca'spov

Niste fiori deliciosi imi străbat corpul și mă mișc ușor. Sau incerc.
Simt ca ma atinge cineva,dar mi-e atat de somn..
Mai simt o data si deschid ochii speriata.
Ii inchid la loc imediat.
Imi explodeaza capul!
Un Mario speriat sau socat imi este întipărit pe retină, dar probabil visez. Este imposobil ca Mario sa fie aici.
Clipesc de cateva ori sa imi limpezesc privirea si sa ajung visul,dar durerea de cap ma face sa cred ca sunt cat se poate de treaza.
Ma uit in jurul meu si nu e camera mea.
Ce dracu?

-Mario?ma intorc spre el nesigura.
-'Neata Beks.Cum te simti? Imi zice usor ragusit.
Inchid ochii si imi amintesc de plimbarea mea,de pista,de discutia cu Mario,ei bine,in mare parte discutia si apoi ca am ramas la el peste noapte cu gandul la ceva actiune,dar actiunea a fost doar in visele mele.Doamne!
De ceea ce s-a întâmplat înainte,nu vreau sa imi amintesc.
-Ma doare capul! Oftez bosumflata si nu vreau sa ma trezesc pe bune.
Si deși corpul imi spune ca mai am nevoie de somn, ma ridic in fund.
Tricoul meu este putin ridicat si imi aduc aminte ca nu am chiloti pe mine.
Trag pilota pana sub barbie si imi amintesc ca am simtit totusi niste pipaituri.
Dar nu stiu daca chiar am simtit asta sau doar am visat.

M-am mai trezit eu tipand ca ma strange cineva de gat si de fapt dormeam ca vaca cu perna pe fata si nu aveam aer.

-Mario,de ce esti aici? Il vad ca se incrunta si imi corectez intrebarea. Adica de ce esti aici,in camera? ma uit la el,dar nu zice nimic. De ce dracu tace?
M-a pipait?
Chiar m-a pipait??
O Doamne!
Acum ca mi-a trecut euforia de aseara,nu cred ca as mai fi in stare sa vreau ceva cu el. Acum imi este doar rusine combinata cu nervi!
-Am vrut sa te trezesc sa mergem la scoala,dar vad ca te-ai trezit singura. Se uita putin la mine si iese din camera.

Mai raman cateva minute in pat si nu pot sa imi dau seama daca am visat sau nu.
Totuși,imi bag mâna între picioare și gem înfundat când simt o chestie alunecoasa .
Imi simt obrajii arzând și imi strâng ochii.
Fir-ar să fie! Nu mai beau niciodata!

Ma ridic ametita din pat si ma indrept spre baie. Sper sa gasesc macar pasta de dinti.Aseara am uitat sa ma spal pe dinti.

Doamne ce fata am!Cat am dormit,cinci minute?
Am ochii la fel de rosii ca aseara,fata la fel de alba,doar ca acum am si parul incalcit ca am adormit cu el ud.
Cu alte cuvinte,SUNT PRAF!

Ma uit dupa pasta de dinti,dar nu o vad.
Deschid dulapiorul,dar tot nu vad.
Ce dracu?Ai sampon si gel de dus,dar pasta de dinti nu?

Imi iau hainele de pe calorifer si doar tricoul este uscat.
Pufnesc, Dar nu am ce sa fac.

Renunt la sutien si chiloti si ma imbrac cu blugii si tricoul.
Nu e chiar un dezastru. Oricum dorm fara chiloti. E cam acelasi lucru,nu?
Ma spal totusi pe fata si ma duc sa ii cer lui Mario pasta de dinti.Poate are si vreo periuta in plus.

Ies din camera unde am dormit si ajung la usa lui.
Ciocan de doua ori,dar nu se aude nimic.
Sper ca nu a adormit ca fac urat!
Mai ciocan o data si tot nimic!
Futu-ti gura ma-tii!Te omor daca m-ai trezit si tu dormi!

Intru si ma uit prin camera.
E imensa,dar cam goala. Ma asteptam sa fie mai multe piese de mobilier.
Dar are decat un pat pe mijloc,un birou cu un laptop pe el,doua noptiere si cateva tablouri.
Mai sunt trei usi.Una duce spre baie,una spre dressing cred,ca nu are nici macar un dulap in care ar putea sa isi tina hainele,si inca o usa el stie pentru ce.Poate isi tine pantofii acolo.

Camera este goala,deci el este pe jos.
Ma intorc sa ies,dar se deschide una din usi si iese domnul Mario ud si cu un prosop ce sta sa ii cada de pe solduri.
Doamne,Maica Precista,FecioaraMarie,Iisuse,toti sfintii si ingerasii!!
Cred ca o sa lesin!

Love Stories Vol I - Dependenta Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum