Miracolul

capitolul 7

Cap 7

      Laura fu trezita de sunetul cesului. Parca toate intamplarile din seara trecuta fusesera doar un vis. Se imbraca si pornise in drum spre scoala. Ce putea spune: asa cum banuise toate privirile si vorbele grele erau aruncate asupra ei. Nu mai suporta. De ce nu mai venea odata week-end-ul? Sa se duca cu totii dracului si sa o lese in pace.

      Laura nu il mai vazu pe John dupa a doua sa aparitie  de luni seara asa ca incerca sa uite de intamplarile de atunci. Auzi: sa vina tacasu sambata dimineata sa ii scoata in oras. El abia ii scotea in oras atunci cand locuiau impreuna, darămite acum cand erau la 300 km distanta. In seara de vineri Laura adormise cu gandul ca, totul fusese doar produsul imaginatiei si durerii.

       Si iata ca isi facu aparitia si sambata dimineata. Ziua in care dormi si lenevesti cat vrei fara a fi deranjat de nimeni. Dar sine naibii suna la usa la ora 8 sambata? Si insista frate, tot insista pana cand cineva ii deschide si il pofteste in casa.

      Pe scari se auzira cum niste pasi apasati urcau spre ei. Cineva bate la usa si deschise usa de la camera Laurei.

       Fara asi deschide ochii laura aruncase perna inspre persoana care statea in usa si apui spuse furioasa, dar mai ales furiasa:

        -Ori cine ai fi zii tatii ca nici in ruptul capului nu o sa ma trezesc eu, sambata dimineata, din patul meu cald ca sa ma duc la un rahat de plimbare cu el, si spunand acestea isi trase plapuma peste cap si incerca sa nu auda nimic din explicatiile persoanei din dreptul usii

       - De unde ai stiut ca.....?o voce groasa se auzi, avoce atat de autoritara care se simtea chiar si intro intrebare, o voce care ii era asa cunoscuta Laurei si care ii provoca atata scarba.

        De data acesta Laura se ridica in capul oaselor si il fixa pe tatal sau cu privirea apoi dupa ce fusese sigura ca luase un ton destul de acru si indiferent, spuse:

        - Dar mama de unde a stiut ca te culci cu secretara, menajera si cu partenera ta de afaceri? aceste cuvinte  il facu pe cel din usa se tremure de furie si sa isi plece capul de rusine. Dar isi reveni repede si apoi spuse:

        -Nici acum nu stiu vde unde a aflat dar mi-a promis ca nu spune nimanui.

      Laura era in culmea fericirii: aici vroia sa ajunga. Cu un zambet misel pe fata si apoi zise ceva ce il facu pe tatal ei sa inghete:

       - Eu i-am spus. Nu mai suportam sa vad cum mama te asteapta pana in miez de noapre in timp ce tu te tavaleai cu toate fufele posibile. Cum te rog frumos sa iesi naibii din camera mea ca 5 minute in fata ochilor mei mia provocat destula scarba. Si apropo: incearca sa nu mergi cu fata aia in camera lui Mark. Nu de alta dar sa nu creda ca au luat viata cosmarurile lui, Antonio iesi din camera ficei sate, inchise usa si se indrepta spre camera lui Mark.

      Laura cobora din pentru asi lua perna de pe jos, se tranti inapoi in pat si astepta 2 secunde apoi, cu o voce nervoasa recunoscu:

       - Da, da bine: nu sunt nebuna! Acum ce ar fi sa dispari si sa ma lesi sa dorm, John era in culmea extazului, dupa 2 saptamani intr-un sfarsit o cunvinse ca mintea ei nu-i joaca feste. Un zambet larg si caraghios ii aparu pe fata iar bucuria lui o molipsi si pe Laura care adormi la loc cu zambetul pe buze.

      Razele soarelui patrundeau usor pin geamurile camerei si o inundau de caldura. Razele cade a maritului glob galben ii mangaiau fata Laurei si o facura sa se trezesca cu placere. Cand ochii i se deschise, Lala isi dadu seama ca nu raze ii provocara atata placere, ci o mana fantomatica ce o mangaia. Vazand ca fusese descoperit, John se sperie si disparu imediat.