Miracolul

capitolul 2

Cap 2

     La 62 de ani de la trecerea acelui incident cumplit, la 29 august 2007, casa “groazei” fusese vanduta unei  femei pe nume Samantha Sava. Aceasta se mutase in noua casa impreuna cu cei doi copii ai sai dupa ce reusi sa divorteze sa sotul sau. Fata ei Laura avea 15 ani iar baiatul(Mark) avea nici mai mult nici mai putin de 9 ani. Ambii copii fusesera incantati  cand mama lor le gastigase cistodia(de alfel, atunci candparintii lor nu erau divortati, isi vedeau tatal o data la  2 saptamani)

     Atunci cand intrara pt prima ora in casa, totul era mohorat si rece dar cu un pic de imaginatie si suflet orice poate lua viata, iar cei treai aveau destula imaginatie.

      Dupa o zi de munca totul renascuse iar “cei trei muschetari” erau pregatiti  sa se mute in noua lor casa: Samanta intra obosita in camera ei  de la parter (care acum era o camera cu stil, o camera care combina stilul vechi cu stilul nou) pt a se odihni iar cei doi copii urcasa scarile pt a intra si ei in camerele lor.Mark intra multulit in camera lui in care toti peretii erau acoperiti  cu fel si fel de postere iar Laura se opri  un moment in pragul usii pt asi admira camera vipsita in roz si negru. Ii placea.

       Intrase incet in camera si se uita la telefon. Avea vro 20 de mesaje si vro 10 apeluri nepreluate.Dupa ce raspunse la toate mesajele si sun ape fiecare in parte , Laura iesi  putin din casa pt a vizita inmpejurimile. Era destul de frumos oraselul asta tampit .Mai frumos decat se astepta, dar era plictisitor: nu tu oameni pe strada , nu tu fete care stau prin parc , nu tu petreceri , oamenii astea se culcau odata cu gainile , era ora 10! Ce era in neregula cu populatia acestui oras..?

       Se pare ca Laura judecase orasul acela prea devreme. Tocmai gasise ceva case sa o distreza : un grup de baieti cam ametiti de la bautura incepusera sa se certe prin parc. Laura se aseza frumos pe o banca din apropierea lor si incepu sa se uite interesata.  Se parea ca cearte pornise de la simplul motiv ca unul se daduse la prietena altuia. Laura astepta nerabdatoare lupta. Dar de odata Laura auzi o voce calma si rugatoare care vene dinspere grupul baietilor:

        -Scuze frate, nam vrut sa te jignesc, da stii cum e cand ti se urca bautura la cap…

        -Da ai dreptate ,si mie  imi pare rau, raspunse o voce si mai calma si mai rugatoare ca prima

         “Frate, o sa mor de plictiseala in orasu asa! Auzi “scuze”! Nu tu piciare in spate, nu tu dinti cazuti nu tu insulte nu tu pumne in mecla…. Aici imi gasesc sfarsitul”. Laura pleca dezamagita din parc si se indrepta spre casa. Dupa ce se schimba  si  isi facu ritualul de 30 de minute de stat in baie , Laura mai butona  putin tastele telefonului pana se  facu ora 12 si se culca.