Miracolul

capitolul 13

Cap 13

    Laura era pe o plaja imensa in care milioanele de fire de nisip pareau a nu fi fost atinse pana atunci. Laura avea parte de o priveliste pustie, tacuta dar in acelasi timp atat de placuta. Era surprinsa cat de binea era in acel timp singuratatea, linistea, cum vantul batea doar pentru ea cum valurile ajungeu la tarm doar pentru ai uda ei picioarele , cum soarele stalucea pentru ai mangaia doar ei fata si cum pescarusii zburau doar peste capul ei.

    Laura inainta in mare lasand apa sarata sa ii ude rochia alba, pe care nici nu observase ca o purta.Totul era atat de ciudat dar in acelasi timp ii umplea sufletul de bucurie. Facea lucruri pe care nu le gandea si care ii pareau a fi fost programate cu mult timp in urma. Se trezi din propriile ei ganduri si isi dadu seama ca nu era singura in acel peisaj sublim. Cineva o astepta acolo, in largul marii. cineva ii facea cu mana si isi misca buzele in ca si cum ar fi vorbit, dar Laura nu auzea nimic.

    Laura innainta si mai mult cu speranta ca va auzi ce are de spus necunoscut sau ca il va recunoaste, dar cu cat inainta mai mult cu atat i se parea ca distanta era mai mare pana cand il recunoscu pe cel din larg.

    Dar nu se putea, era imposibil, era de neconceput, era atat de frumos si era........ John. Niciodata John nu i se paruse asa frumos, era asa diferit de cum il stia ea, era ceva diferit, poate aceasta diferenta era data de faptul ca nu il mai vedea pe John ca un simplu, acum John era mai mult, dar habar nu avea ce, inima ei nu cunostea sentimentul acela.

   Bratele lui John se deschisera emanand o caldura ce o facu pe Laura sa se apropie din ce in ce mai mult si cand ajunse in dreptul lui ii sari in brate. Nu intelegea de ce a facut asta, doar simti ca trebuia sa o faca. Se bucura ca o facuse deorece amandoi se scufundara si Laura se aproprie de vrand sa il sarute pe John........

   -Laura somnoroaso, cat mai dormi? E 11 diminata? Tu nu ai auzit ca nu e bine sa dormi mai mult de 8-9 ore pe zi? Mark dadu busna in camera Laurei ca o vijelie si incepu sa puna toate acele intrebati stupide. Da' de parca un om norma, care abia fusese trezit din cel mai tare vis posibil s-ar fi sinchisit sa ii raspunda in loc sa reactioneze astfel:

   -E duminica.............. Tu, pui de diavol, deci cand o sa pun mana pe tine o sa ajunci inapoi la taicatu ai auzit? Si nu ma refer la taicatu ala care e un afemeiat si la ala care are 2 coarne o coada si o furca pe care ti-o va baga in...............daca nu iesi mai repede de aici. Acum fa pasi si lasa-ma sa ma calmez.

   -Leneso, io tranti Mark surorii lui convins ca a facut cea mai buna insulta din viata lui si izbi usa de la camera Laurei, gandindu-se ca o va enerba mai tare de cea trezita sin dulcele somn

  -Distrugator de vise, urla Laura desi stia ca Mark deja era jos si nu o putea auzi. Auzi la ea: "distrugator de vise", alta insulta mai buna nu a putut gasi? Orasul asta o afecta intradevar pe plan psihic. Ajunsese sa nu mai faca o insulta cat de cat rautacioasa.

    Cea trezita din somnu-i dulce se ridica bosumflata, se fixase pe margine patului si astepta. Astepta in primul rand sa ii treaca nervii, mai apoi astepta sa se trezeasca complet si in cele din urma astepta sa apara John. La un momendat  incepu se faca o numaratoare inversa:10....9....8....7...6...5....4....3...2..1..si:

   -Cica am aflat ecva nou despre tine,  spuse John mai vesel ca un copil caruia i se cumparase dulciurile si jucariile preferate. Era asa copilaros si era asa de dulce, cum sa nul placi? Deci la intrebarea asta se dovedise ca inebunise complet. Frate, era o fantoma, cum sa te indragostesti de o fantoma?

    -Ce? Ca sunt alergica la Anna Wass? intreba Laura facand referire la iesire Annei de sambata din parc, subiect care merita ocolit si incerca sa nu se mai gandeasca la visul ei.