- Emma, imi pare rau dar Xander a murit.
- Ce?
Rasuflarea mi s-a taiat si am ramas muta. Nu, Xander nu ma putea parasi. Nu poate. M-am pus pe scaun si am inceput sa plang. Mi-am sters lacrimile si am pornit spre salonul lui. Am pasit sfioasa pe usa si am inghitit in gol. Obrajii si ochii imi ardeau si simteam cum ma sufoc. Cateva lacrimi au inceput sa curga incet pe obrazul meu fin si alb. Era acoperit cu un cearcaf alb ca laptele. Am inghitit in sec si m-am apropiat incet. Inima imi era ajunsa pana in gat si nu mai puteam
respira cum trebuie. Tremuram deji transpiratia mi se prelingea pe frunte.
M-am apropiat de patul acela infect si am luat cearcaful de pe el. Am inchis ochii si m-am asezat pe scaun. Dupa ce am tras aer in piept de cateva ori am deschis cu greu ochii si m-am uitat la Xander. Era alb ca o fantoma. Ochii aceia superbi pe care ii adoram erau acoperiti de pleoapele prelungite de genele lui. Gura ii era inchisa si acoperea zambetul acela mirific de copilas. Gropitele lui se pbservau inca fiind adanci. Parul lui carliontat era ravasit si incalcit.
M-a pufnit un plans teribil. Am inceput sa trag de el ca sa se trezeasca dar nu facea nici o miscare. Ochii aceia supebi nu s+au deschis nici un milimetru. Am tot tras de el cu tipete si urlete de durere dar nici un reyultat. Xander ma parasise pentru totdeauna!
- De ce m-ai părăsit? De ce? Ai spus că nu mei vei părăsi niciodată! Ai spus că vei fi mereu lângă mine când voi avea probleme! De ce m-ai părăsit acum? De ce? Nu puteai să stai cu mine? Trebuia să pleci, să îţi iei zborul? De ce m-ai parăsit? De ce? Te iubesc Xander! De ce mă laşi singură în lumea asta rea? Tu erai singurul care mă putea alina când nu mai aveam pe nimeni. Tu erai special. Erai un scump. Kate mi-o va plăti.
Cu vârf şi îndesat! Îţi promit Xander! Nu o să rămână nimic aşa.
Mă ridic de pe scaunul ăla idiot şi mă apropii de Xander. Era alb la faţă şi rece ca gheaţa. Am înghitit în gol iar lacrimile mele şi-au făcut iar simţită prezenţa. M-am apropiat de faţa lui şi m-am uitat la ochii lui. Acei ochi verzi stralucitori de fiecare dată când te uitai la ei, erau acum închişi pe veci. Buzele lui erau acum încă roz şi cărnoase. Acele buze acopereau zâmbetul acela care mi-a furat inima.
Buzele acelea le acopereau cândva pe ale mele iar acum.........I-am dat încet părul de pe frunte şi m-am uitat la el. Nu părea să fie mort. Parcă dormea. Acum era îngerul meu. M-am apropiat de el şi i-am dat un sărut pe buze apoi l-am pupat pe frunte.
- Te iubesc Xander! Nu o să rămână aşa, îţi promit......
Ies cu lacrimi în ochi din salon şi mă îndrept spre cei 3. O văd pe Kate că stătea acolo şi plângea. Mda, lacrimi de crocodil. Mă pun pe scaun iar Kate a început să se bâlbâie.
- Emma....po...pot..să.....
- Ce?
- Sa...îl....vă...văd pe....Xa....Xander?
- Ha! Ce tot spui acolo? Eşti nebună? Nu o să întri acolo nici peste cadavrul meu!
- De ce?
- Pf! De ce? Mă mai iîntrebi de ce curvă nenorocită? Din cauza ta acum zace acolo singur fără viaţă. Di cauza ta peste 2 zile o să fie între patru scânduri la 2 metri sub pământ! Mă mai întrebi de ce?
- E dreptul meu!
- Dreptul lu' mă-ta! Hai!
- Unde?
- La dracu'! Ieşi odată!
- Nu poţi să mă dai afară!
- Nu zău? Priveşte-mă!
