Prizoniera Iubirii

Trecutul bate la usa...

Nu imi venea sa cred dupa atatia ani Liam este la noi la usa, nu stiu ce vrea nu stiu ce ascunde si de ce tot insista atat de mult sa se apropie de noi, pana acum ceva timp nu il interesase si acum brusc, el este extrem de interesat de viata nostra.

- Ce cauti aici, Liam?

- Buna seara, Ava, vreau sa vorbesc cu voi, se poate?

- Nu, nu esti bine venit aici, te rog sa pleci, ii spuse pe un ton extrem de rece Ava.

- Mama, cine e la usa, apare din bucatarie curioasa Sara, ramanand apoi in cateva secunde cu gura secunde.

- Sara, vreau sa vorbesc cu tine, macar pentru cinci minute, te rog, stiu ca sunt de neiertat si nu am nicio scuza, dar crede.ma chiar imi doresc sa vorbesc cu voi.

- Te rog sa pleci domnule, nu te.am cunoscut si nici nu vreau sa te cunosc, nu ai niciun drept sa apari aici, ii reprosa Sara extrem de nervoasa si disparu impreuna cu fetita ei in dormitor.

- Ai vazut, Liam, fata ta te uraste, eu nici atat nu te agreez, deci te rog frumos, pleca, ii striga aceasta in fata.

- Am o nepotica, intreba Liam cu zambetul pe buze.

- Tu nu m.ai auzit ce am spus? Esti surd? Sau auzi doar ce vrei, tu nu intelegi ca nu mai ai niciun drept asupra acestei famili, l.ai pierdut de mult, si acum te rog frumos pleaca si nu mai veni aici, ii spuse Ava apoi incerca sa il impinga afara pentru a inchide usa dar fara succes, el intra de parca nu ar fi auzit nimic si se aseza pe un scaun din bucatarie.

- Tu nu auzi, Liam ce dracu vorbesc eu cu tine, se enerva aceasta mai tare si tipa la el, sotia ta stie unde esti, stie ca ne cauti ca un turbat, Liam cu tine votbesc, ii tipa aceasta in fata.

- Ava, opreste.te, te rog asculta.ma, eu pana azi nu am putut sa va caut, abia acum o luna a murit cel care mi.a facut viata un calvar, nu am putut sa va spun pentru ca viata voastra era zilnic amenintata, am preferat sa sufar ani intregi decat sa va stiu moarte, inca va iubesc destul de mult pe amandoua, Ava, am preferat sa va stiu in viata decat moarte, tatal meu zilnic ma amenita ca daca nu va parasesc va omoara, pusese doi oameni in negru sa va pazeasca zilnic blocul si sa astepte indemnul lui pentru a va lua viata. Mai ti minte cand v.am luat din acel bloc de dinainte pe fuga fara explicatie, si am fugit cu masina cat mai departe? Iti aduci aminte ca la doua zile dupa acea intamplare eu am cerut divortul?

- Da, imi aduc aminte ca ai fugit ca un nebun cu masina, am crezut ca ai inebunit, dar nu mi.ai oferit nicio explicatie!

- Tatal meu ordonase moartea voastra, apoi am acceptat pentru a va cruta sa ma indepartez de voi, am simtit ca mor, dar asta era pretul, pretul de a va sti in viata, apoi am hotatat sa va trimit un cec cu o suma enorma pentru a va asigura traiul, dar cum eu nu puteam sa ma mai ating de voi nici la 2 metri am trimis pe soferul meu, un prieten de incredere, dar acesta ma tradat si ia spus tatalui meu in schimbul unei sume imense, azi nu mai pot da timpul inapoi, pe patul de moarte tatal meu mi.a marturisit tot, in spatele lui fiind tatal Amandei, dar il tot presa sa ne desparta pentru a o marita pe fiica lui cu mine, tata atunci facuse niste greseli si era pe punctul dr a falimenta tot, si cum nu a acceptat sa ramana sarac sa aliat cu tatal ei, acum doua saptamani am divortat de Amanda, nu ne lega nimic, ea ma inseala la orice colt crezand ca nu stiu dar stiam destul dr bine ce face, iam inapoiat partea care i se cuvenea, iar apoi in secret ea a parasit tara, nu mai e aici, sunt singur, divortat, si nimeni care sa ma impiedice sa ma apropii de voi, vreau sa pot recupera timpul pierdut, crezi ca am vreo sansa?

Amanda ramasese socata, nu ii venea sa creada ce auzise, nu ii venea sa creada cat de putin mai avea cu ani in urma sa fie stearsa de pe fata pamantului impreuna cu fiica ei, acum intr.un numit fel se simtea recunoscatoare lui, ii datora viata, putea pur si simplu sa nu vrea sa renunte la ele si acum sa fie moarte, nu mai stia nici ca sa ii spuna.

- M.ai lasat fara cuvinte, Liam, chiar nu stiam aceste aspecte ale vietii, nu stiam, dar trebuia sa imi fi spus, nu sa iei acea decizie de unul singur.

- Si ce ai fi rezolvat Ava, ce ai fi facut, te.ai fi razboit cu tatal meu? Sti bine ca nu putea trece nimeni peste el la acea vreme! Sti bine ca toti se temeau de Adam McGiber si nimeni nu ar fi ridicat catre nici tonul la el.

- Stiu Liam, stiu, era spaima tuturor pe vremea tineretii noastre.

- Uite, asta este o scrisoare de la el catre voi doua, si scoase din buzunar un pic mare si rosu, asa ii placea batranului McGiber sa le trimita, nu stiu ce contine sau ce scrie, nu am avut tupeul ala, am vrut sa ajunga la voi sigilata asa cum a lasat.o el, si ii inmaneaza scrisoarea. Te rog sa o deschizi si sa o citesti impreuna cu Sara, nu o rupe, vreau sa vad ce ia debitat tatalui meu capul si de ce a tinut el mortis sa va dau aceasta scrisoare.

- Bine Liam, voi citi scrisoare, pentru azi cred ca am auzit destule, acum daca nu iti e cu suparare vreau sa pleci, e destul de tarziu.

- Bine Ava, ne vedem curand, noapte buna, iar apoi el pleaca, Ava dupa ce inchide usa ramane pret de cateva secunde lipita de usa, nu stia ce sa creada sau sa faca, dar era nespus de curioasa sa deschida acea scrisoare sa vada ce ia scris fostul socru.

Oare ce ai putut scrie tu aici domnule Adam, oare cum ai putut trai atatia ani stiind ca ai distrus o familie, familia fiului tau, singurului tau fiu. Nu stiu ce sa cred si ce sa fac, oare Sara cum va reactiona?

................
La media il gasiti pe Liam, tatal Sarei. Cam acelea sunt personajele care se aseamana cu cele din viziunea mea in aceasta poveste.