Demonii de dincolo de cortină

VI. Aiden

                                      // You have no idea how much it hurts//

          Era linişte în studio, iar eu nu făceam decât să ţin în mână foaia ce conţinea cele nouă cântece alese deja pentru repertoriul nostru. Restul de până la douăzeci trebuiau să fie selectate de pe primele două albume, iar asta era cea mai dificilă parte. Nu puteam decide singur, instrumentiştii nu îmi erau deloc de ajutor şi nici Joseph.

          Uşa încăperii se deschise brusc, făcându-mă să îmi aţintesc privirea în acea direcţie. Thomas intră în încăpere graţios, purtând o urmă de zâmbet pe chip. Sau doar mi se părea. Ori încercam să mă mint singur. Ochii săi căprui şi trişti îi întâlniră pe ai mei pentru câteva secunde, dar nimic mai mult. Mă salută subtil şi îl lăsă pe Joseph să ne ofere câteva sfaturi pe care nici măcar nu le auzeam.

          Thomas s-a aşezat în cel mai îndepărtat loc, în partea opusă a încăperii, arătându-mi astfel că nu voia sub nici o formă să se afle în preajma mea. M-am întristat teribil la gândul că ajunsese să mă respingă, poate chiar să mă urască. Îl urmărea atent pe Joseph şi pe mine mă ignora. Mă ignora şi mă calca în picioare în acelaşi timp. Îşi odihnea mâinile pe genunchi şi stătea picior peste picior. Purta un costum albăstrui, cu un model subtil în carouri, ce îi venea atât de bine. Gulerul cămăşii îi era perfect aranjat, iar manşetele prinse cu nişte butoni argintii, oferindu-i puţină strălucire.

— Acum, ce piese veţi cânta de pe celelalte albume? întrebă Joseph, oferindu-i o listă lui Tom. Acesta luă bucata de hârtie şi o analiză scurt. Atunci am îndrăznit să mă apropii de ei. Voiam să comunic cu el, voiam să alegem noi doi cântecele şi nu Joseph. Dar până să apuc să deschid gura şi să vorbesc, Tom se ridică la nivelul meu. Mă săgetă cu privirea şi îmi întoarse spatele.

— Voi alegeţi ce vom cânta, mie nu îmi pasă! a spus pe un ton arogant înainte să părăsească camera. Joseph ridică din umeri şi îi permise să plece. Am înlemnit şi simţeam că îmi bubuie capul din cauza nervilor. Eram hotărât să îl înfrunt, aşa că am pornit pe urmele lui şi numai ce l-am prins înainte să apuce să coboare scările.

— Thomas? am strigat cu putere, oprindu-l astfel în loc. Se întoarse sictirit şi mirat în acelaşi timp, de parcă ar fi fost o mare celebritate, iar eu îmi permisesem să îl deranjez.

— Ce vrei? întrebă nonşalant, sprijinindu-se de balustrada de metal. Privirea lui m-ar fi ucis pe loc dacă el ar fi deţinut această abilitate. Ar fi făcut-o. Mă ura. Îi simţeam dispreţul şi îl vedeam de dincolo de irişii săi.

          Deşi eram pregătit să urlu la el şi eventual să îl strâng de gât, în acel moment m-am blocat şi am lăsat garda jos. Aveam nevoie de el şi nu mai puteam continua aşa. Ne făceam rău unul altuia.

— Nu pot alege fără tine. Suntem doi în trupă. Noi doi. Tu şi cu mine. Nu Joseph. Nimeni altcineva, i-am spus pe un ton blând, întinzându-i bucata de hârtie.

          Se uită la mine aparent mişcat de discursul meu, dar imediat izbucni în râs.

— Acum ai nevoie de mine, Aiden?

— Te rog, am insistat.

          Am insistat pentru că eu nu funcţionam fără el. Eu eram doar jumătate din trupă, iar el mă completa. Eram unul. Eram, pe vremuri, o singură persoană reîntregită.

— Te ajută Joseph, a spus fără urmă de regret, zâmbindu-mi satisfăcut. S-a făcut nevăzut şi nu am putut să îl opresc.

— Thomas! Întoarce-te! am strigat cu o voce stinsă, dar rămăsesem deja singur. Mi-am cuprins chipul cu palmele şi am căzut în genunchi.

          Nu mai suportam. Nu mai puteam să duc pe umeri această povară. Nu mai puteam să îl văd cum fuge din calea mea ori de câte ori încercam să formez o legătură cu el.

          Durerea din piept era nemărginită şi o simţeam cum mă trage în jos. Nu ştiam cum să sting focul din sufletul meu. Nu ştiam ce metodă să mai aplic pentru că nimic nu mai funcţiona în cazul nostru.

          Eram atât de distruşi.

--------------------------------------------------------------------------------------

n/a

Tot eu sunt, tot eu vă deranjez cu o mică surpriză! Pentru că nu mi-am respectat programul, am decis ca astăzi să postez de două ori!

Irina x