Miraculous: Marele secret (Ladybug and Chat Noir) //Pause//

Capitolul 9

*Marinette pov.*
Se pare ca inima mea e impartita in doua. Cat de dureros poate fi?
Stau si ma uit in ochii de smarald ai motanului. Niciodata nu m-am obosit sa ii observ si partea lui romantica, mereu am crezut ca trebuie sa ramanem colegi de echipa si ne-ar slabi echipa daca ne-am indragosti. Dar acum cred ca asta ne va apropia si mai mult.
Cand imi intrerup sirul gandurilor si imi dau mai exact ce s-a intamplat, ma desprind repede din imbratisarea lui, rosie la fata, si fug repede de acolo.
Ajung acasa si ma detransform.
- Marineettee! Ma auzi? Esti acolo sus?
- Ăă....daa sunt sus!
- Te strig de cateva minute bune. Ce faceai?
- D-dormeam bine inteles.
- A. Imi pare rau ca te-am sculat. Te las sa te culci. Noapte buna! zise mama si pleca
Atat de aproape sa imi iau pedeapsa. Atat de aproape.
- Data viitoare fii si tu mai atenta Marinette!
- Da dar....Chat....sarutul....OH DOAMNE L-AM SARUTAT PE CHAT! soptesc-tip si imi bag capul in perna.
- Doar stii ca el te iubeste, era de asteptat sa te sarute.
- Da dar el iubeste doar o masca. El o iubeste pe Ladybug care e curajoasa, descurcareata, uimitoare. Iar eu? Impiedicata, balbaita, timida, uituca. Nu e de mirare ca nici Adrien nu ma place. Sarutul acela sigur a fost de moment.
- Trebuie sa vorbesti cu el despre asta. Trebuie sa clarificati lucrurile.
- Da dar daca ma respinge?
- Peste 30 de ani cand te vei gandi la adolescenta ta, sigur vei regreta ca nici atunci nu vei afla de ce te-a sarutat sub ploaie. Nu crezi?
- Mba da. Ok atunci il intreb maine.
- Noapte buna si tie. spune Tikki si ma afund in lumea viselor.

*Adrien pov.*

Sarutul acela a fost minunat. Buzele ei dulci se contropeau cu ale mele, facand salvarea Parisului o joaca de copii. Niciodata nu m-am simtit asa de bine.
Cand ne oprim, ma asteptam sa ma palmuiasca sau sa ma injure, dar tot ce a facut e sa ma priveasca cu ochii ei albastrii si sa ma analizeze, fiind cu gandul in alta parte. Fata asta imi suceste mintile intr-un mod misterios si atragator. De fiecare data cand o vad parca imi vine sa zbor. Abia astept sa ne aflam identitatile, ca sa o pot iubi si in afara programului de super-eroi. Oricine o fi sub masca, sigur e o fata desteapta si curajoasa. Pot vedea asta prin ochii ei azurii.
Ladybug dintr-o data iese din imbratisare, rosie la fata, si zboara de acolo cat ai clipi.
Eu inca raman acolo si imi ating buzele, inca simtind aroma dulceaga a buzelor ei.
Dar dupa un timp imi bipaie inelul, asa ca trebuie sa fug acasa.
Intru pe geam, ma asez in pat si ma detransform.
- Uuu, ce a fost asta? Iubirea pluteste in aer? Da-i cu spray sa nu se molipseasca.
- Am sarutat-o pe Ladybug. Ladybug m-a sarutat pe mine (stiu ca e gresit gramatical, dar mno).
- Si? Sarutul asta mi-a adus niste camembert? Mor de foame!
- Mda uite. zic si ii arunc o bucata mare de pe noptiera. Fomistul asta mic o inghite dintr-un foc.
- Mai ai?
- Nu, acum culcate. Vreau sa o visez pe Ladybug.
- Obsedatule.
- Fomistule.
- Blondule.
- Piticanie.
- Lunganule.
- Iubitor de camembert.
- Iubitor de Ladybug.
- Aici nu am cum sa te contrazic. Noapte buna Plagg.
- Noapte buna camembert.
Si astfel adorm cu gandul la iubita mea mascata.

*Marinette pov.*

Ma trezesc destul de usor, ma imbrac si am plecat la scoala, fiind prima din clasa care ajunge. Asta trebuie sa o trec la recorduri.
Dupa ce stau singura ceva timp, se pare ca si Adrien ajunge.
- Buna Marinette.
- Salut Adrien, voiam sa vorbim despre....
Dar se pare ca Juleka intra in clasa impreuna cu Rose.
- Despre ce?
- Vorbim dupa scoala bine?
- Da, cum vrei tu. zise cam dezamagit
Toate orele m-am gandit daca el chiar ma place. Intr-un fel as avea o sansa sau doua, dar ma gandesc la Chat. Stiu cat de mult ma iubeste si daca Adrien nu simte nimic pentru mine, macar stiu ca cineva ma poate intelege.
Dupa ore eu si Adrien ne-am dus in parc, unde am vorbit.
- Adrien, voiam sa vorbim despre sarut. Adica, voiam sa iti stiu parerea.
- Marinette, cred ca sarutul acela a fost ceva mai mult din impuls. Nu stiu daca simt ceva pentru tine, inca sunt destul de confuz.
Aproape izbucnind in plans, ii zic:
- N-nici eu nu stiu, sunt 2 persoane in viata mea si nu e destul de usor.
- Si tu? Pe cine?
- Nu iti pot spune, dsr cred ca vei afla la momentul potrivit. Pa Adrien.
Fug cat de tare pot. Cuvintele alea inca imi rasunau in urechi si ma faceau si mai tare sa plang. Cu greu m-am abtinut pana in camera mea si m-am pus pe plans.
- Stiam eu! Adrien nu ma iubeste. Prima mea dragoste nu simte la fel. Tikki, de ce doare asa tare?
- Gata Marinette, nu mai plange. E ok. Macar nu mai trebuie sa alegi intre el si celalalt, ii poti da o sansa.
- Ai dreptate, dar totusi ceva din mine se rupe, o bucata din inima mea se ofileste.
- Te inteleg, dar trebuie sa treci peste...
- Tikki ascunde-te!

*Adrien pov.*

Toata ziua am stat incordat, intrebandu-ma ce vroia sa vorbim. Oare e despre sarutul in ploaie?
Totusi cred ca am sentimente fata de ea, dar nu o pot uita pe Ladybug. O iubesc pana in maduva oaselor. E nemuritoare.
Dupa ore, am mers cu ea pana in parc.
- Adrien, voiam sa vorbim despre sarut. Adica, voiam sa iti stiu parerea.
- Marinette, cred ca sarutul acela a fost ceva mai mult din impuls. Nu stiu daca simt ceva pentru tine, inca sunt destul de confuz.
Marinette lua o fata dezamagita, mai avea putin si incepea sa planga. Imi era mila de ea, stiu cum e.
- N-nici eu nu stiu, sunt 2 p-persoane in viata mea si nu e destul de usor.
- Si tu? Pe cine?
- Nu iti pot spune, dar cred ca vei afla la momentul potrivit. Pa Adrien.
zise si incepuse sa fuga. Ceva din mine voia sa o urmaresc si sa am grija sa nu fie akumatizata, dar mi-a venit ideea sa o verific in stilul Chat Noir.
Ma duc dupa un copac si ma transform, apoi o iau pe urmele ei si ajung pe balcon. Se pare ca vorbea cu cineva.
- Stiam eu! Adrien nu ma iubeste. Prima mea dragoste nu simte la fel........
- Gata Marinette, nu mai plange. E ok. Macar nu mai trebuie sa alegi intre el si celalalt, ii poti da o sansa.
spuse o voce subtirica. Cine era?
- .....o bucata din inima mea se ofileste.
Ne mai vrand sa ascult la conversatia lor, bat usor in geam.
- Tikki ascunde-te!
Tikki? Cine este Tikki?
Dar se pare ca in locul fetei vioaie mi-a raspund cineva cu dare de lacrimi , o fata palida si ochi rosii de la plans. Eu am facut-o in halul asta?
O privesc cu tristete, dar ea rabufneste.
- Ce cauti aici Chat? Nu trebuia sa patrulezi sau ceva?
- Ba da, dar am auzit plansul uneri printese si am trecut pe aici sa o impac.
Rosi putin la cuvintele mele si ma invita inauntru.
Camera ei arata exceptional, mai putin posterele de pe pereti rupte si distruse, toate parca avand acelasi personaj.
Cand sa ma duc sa inspectez, Mari ma trage intr-o parte si imi spuse:
- Daca crezi ca voi fi akumatizata, am pe cineva care ma poate ajuta cu asta?
- Adica Tikki?
Mari se albi la fata si incepu sa tremure usor.
- D-de unde-e st-i de T-tikki?
- Inainte de a veni, am auzit ca vorbeai cu cineva si am auzit numele "Tikki". Sunt prea indiscret sa te intreb cine e amica ta?
- Da, esti mai mult decat indiscret. Asta nu trebuie sa te intereseze. Baiatul de care sunt indragostita m-a respins si ma simt ca ultimul om de pe lume.
Mari se ghemuieste si incepe din nou sa planga.
Nu imi vine sa cred. In tot acest timp ea era indragostita de mine si eu ca bleg ce sunt nu am remarcat. Credeam ca o sperii de se tot balbaia in fata mea.
- Gata princesa. Nimeni nu iti va face rau si sigur baiatul acela regreta ca te-a facut sa scapi lacrimile alea din ochii tai frumosi.
Mari ridica capul spre mine si zambeste timid.
- Mersi ca esti aici Chat. Macar te stiu aproape.
Rosesc putin si eu si o imbratisez. Si stam asa ceva timp pana ii inceteaza lacrimile.
- Atunci, cred ca ar trebui sa plec. La revedere printesa!
Dar ea ma prinde de mana, eu ma rasucesc si ajung sa o sarut.
Ea arata ca o tomata, dar imi raspunde.
Mari adanceste sarutul, si eu o iau in brate.
Dar din pacate cineva trebuia akumatizat azi, asa ca tipetele oamenilor se auzeau de aici.
- P-a Chat. Succes in lupta!
- P-Pa printesa.
O pup pe frunte si plec. Ziua asta devine din ce in ce mai ciudata.