Miraculous: Marele secret (Ladybug and Chat Noir) //Pause//

Capitolul 18

*Marinette pov.*

Brusc, o lumina rosiatica apare si ma invaluie, detransformandu-ma inapoi in împiedicata Marinette. Ma simteam de parca cineva mi-a pus cuburi de gheata pe sira spinarii. Nu e de bine.

- L-ladybug?

- Chat. Nici. Sa. Indraznesti. Sa. Te. Uiti.

El se incordeaza usor la tonul meu usor amenintator.

-A-atunci ce facem? Cum te vei transforma la loc? Ai ceva de mancare la tine?

- Nu, nu are. Raspunse o voce pitigaiata si dragalasa. Tikki iese de sub cozile mele si se uita ingrijorata la Chat. Trebuie sa cautam. Mai bine o lasi pe Ladybug intr-un loc sigur pana ai putea gasi tu ceva asemanator cu biscuitii.

- Bine. Sunt de acord cu tine.

Chat ma strange mai tare si alearga cu mine, uitandu-se in jur cu ochii lui ageri in cautarea unui loc unde sa ma adapostesc.
Dupa cateva cotituri gaseste un mic stand de ursuleti de plus pufosi. Ma pune gentil dupa tejghea si incearca din toate puterile sa imi respecte dorinta in legatura cu identitatea mea.

- E-eu ma voi uita si ma voi intoarce cat mai repede cu putinta My Lady. Dar pana atunci, spune si ia un ursulet maro adorabil cu o fundita rosie, el te va proteja in locul meu.

Il iau usor uimita din mainile lui, atingandu-ne accidental. Ne retragem mainile rapid si ma uit in jos, fiind absolut convinsa ca a reaparut roseata din obraji.

Face o plecaciune cu ochii stralucind usor, se rasuceste si fuge repede in directia opusa.

Imediat ce pleaca, ma las in jos si oftez. Nu cred ca imi pot da seama cat autocontrol a reusit sa aibe ca sa nu isi intoarca ochii spre mine ca sa imi respecte dorinta. Ca sa nu ma piarda.
Imi pun capul pe genunchi si incerc sa ma gandesc la un plan despre cum o gasim pe Lila. Il iau pe domnul Ursulet Pufos si il analizez.

- Mari, nu putem ramane aici pentru mult timp. Cred ca ar fi mai avantajos sa cautam si noi ceva de mancare, asa am gasi mai repede. Locul acesta e imens, iar noi nu avem toata ziua la dispozitie sa stam.

- Si daca Chat revine aici si nu ma gaseste?

- Ii poti lasa un mesaj.

- Si daca ma gaseste mergand hai-hui pe aici? Nu o sa isi dea seama?

- Marinette, e o strategie mai buna sa asteptam aici fara sa facem nimic? Nu se stie cat timp ne mai da Volpina sa o gasim pe Alya! Trebuie sa actionam imediat! Suntem aici de aproape o zi, te gandesti putin ca poate cineva ti-a observat lipsa? Nu putem sta cu mainile in san sa ne ajute printul din poveste!

- Bine, bine, am inteles. Spun pe o voce nelinistita si imi ridic capul deasupra tejghelei sa observ imprejurimile. Muzica aceea sinistra inca canta in difuzoare dar in rest nimic altceva neobisnuit.

Dar muzica se oprise brusc, tresarind.

- Se pare ca va cam ia ceva sa ne gasiti. Ca sa fie jocul cat mai interesant, aveti timp pana la apusul soarelui, cand se vor inchide portile carnavalului, sa o salvati pe Alya, altfel nu o veti mai vedea vreodata!

Muzica a reinceput la fel de brusc precum se si oprise. Nu mai e tinp de asteptat. Ies de acolo si ma uit in sus, estimand ca ne aflam undeva pe la pranz.
Incep sa fug printre culoare, uitandu-ma in stanga si dreapta dupa ceva comestibil. Tikki se ascunsese sub jacheta mea, arucandu-si si ea privirea prin prejur.