Miraculous: Marele secret (Ladybug and Chat Noir) //Pause//

Capitolul 11

*Adrien pov.*
Dupa ce soferul opreste masina, o tulesc catre intrarea principala si fug inspre clasa mea.
- Ai intarziat, Adrien.
- Imi pare rau. Ma pot aseza?
- Nu asa suna poezia, dar ma rog. Treci la loc si sa nu se mai repete.
- Bineinteles.
- Adrien, Alya era cu tine? Si ea intarzie.
- Nu.
Ma asez tacut la locul meu unde Nino nota ceva iar Marinette parea la fel de speriata ca o felina.
- Marinette ,ce e cu tine?
Face ochii cat cepele, dar imi raspunde.
- Alya nu a mai intarziat pana acum. Nu e de bine. Nu e deloc bine. Am crezut ca e suparata pe mine ca nu am raspuns la timp la telefon, dar am sunat-o de mii de ori si nu raspunde. Nu e binee....
- Calmeaza-te. Poate se simte rau si telefonul il are descarcat. Atata tot.
- Sper sa fie asa.
Toata ora Mari a stat ca pe ace. Inainte de urmatoarea ora, mi-a venit o idee. L-am intrebt pe Nino si cu o privire mai poznasa imi spune ca nu e nici o problema. Mai ramane Marinette.
- Hei, Marinette, ai vrea sa stau cu tine cat Alya lipseste? Poate te ajuta sa nu mai fii incordata.
- A, a DA adica da, normal, desigur, de ce nu, adica da.
- Ok.
Imi iau lucrurile si ma mut mai in spate. Stiu ca ma place, dar trebuie sa o ajut.

*Marinette pov.*

Sigur nu e bine. Alya sigur a patit ceva. Iar eu nu pot sa o ajut. Trebuie sa merg sa verific altfel explodez de griji.
In timpul orei de sport, ma prefac ca imi e rau si ma duc la baie, unde o scot pe Tikki.
- Trebuie sa vad ce s-a intamplat cu Alya!
- Poate e doar racita Marinette, nu iti mai face atata griji.
- Poate ai dreptate, dar tot ma duc. Tikki transformarea!
Si in cateva minute Ladybug isi face aparitia pe strazile Parisului.
Cand ajung la geamul prietenei mele, ma asteptam cu un icnet de surpriza si o camera de luat vederi in fata. Dar nimic. E prea liniste.
Intru pe geamul deja deschis si vad lucrurile ei asezate in ordine.
- Hmm...
Inspectez mai bine locul. Patul e facut la linie, nimic sub pat sau pe jos, biroul curat si televizorul stins. Ma duc catre biblioteca ei si citesc titlurile cartilor.
Inainte de a pleca plictisita din dreptul cartilor observ o carte mai mica, stearsa si bine pitita in spate. Curioasa o iau si incep sa o rasfoiesc.
Aceea carte mica, uzata si maro contine mai tot ce tine de miraculosi. Am cascat ochii uimita. Ce cauta asta la Alya? Unde a gasit-o? Stie macar ce importanta are? Oare Alya a gasit-o la biblioteca si vazand ca e scris ceva cu Ladybug a inprumutat-o?
O gramada de idei imi veneau si plecau pe secunda. La un moment dat am pierdut notiunea timpului si cand ridic ochii din cartea misterioasa vad ca mai sunt 5 minute pana se termina ora.
- Ii! Nu mai am timp!
Iau cu mine cartea si fug cat de repede pot pana la baie.
Fix cand m-am detransformat s-a sunat de iesire.
- La fix, ca de obicei...
Ascund cartea cat pot eu de bine si o intind in clasa. Toata lumea m-a intrebat daca sunt bine si le-am raspuns ca ma simt mai bine, doar Adrien ma privea putin uimit, parca banuind ceva.

*Adrien pov.*

Dupa inceperea orei de sport, Marinette s-a dus la baie deoarece ii e rau. M-am ingrijorat putin pentru ea, poate fi de la teama de lipsa Alyei. Dar ea nu a mai aparut, asa ca am intrebat daca ma pot duce si eu la baie.
Am inaintat pe culoarele tacute ale scolii pana in dreptul baii fetelor.
- Marinette, esti bine? Nu ai aparut toata ora. Vrei sa te ajut?
Nici un sunet.
- Marinette, esti acolo? spun si deschid usor usa.
Nimeni nu era acolo.
M-am panicat crezand ca a fost rapita de un akumatizat si am vrut sa ma transform dar am vazut-o pe Ladybug venind catre scoala.
Am fugit repede catre terenul de sport ca sa o intampin pe domnita mea, insa ora se continua. Fara fete speriate, fara tipete. Deci inseamna ca nu suntem in pericol?
Peste cateva minute s-a sunat, plecand catre clasa si gandindu-ma la disparitia lui Marinette.
Dar iat-o, iesind din baie de parca nu s-a intamplat nimic. De parca nu am scotocit fiecare colt al baii ca sa o gasesc.
Uimit, o privesc cum pleaca grabita in clasa si este intrebata de colegi daca se simte bine. Dar cred ca am fost singurul care in toata agitatia aia am observat ca Mari are o carte mica maro in mana pe care incearca sa o ascunda. Imi pare cunoscuta dar nu stiu de ce.
Dar un gand chinuitor m-a lovit: Venirea lui Marinette are legatura cu Ladybug? Dar daca nu era nici un akuma de ce a venit? Oare.... Marinette este Ladybug?
Am ramas incremenit. Oare ea sa fie aleasa mea? Iubirea mea era sub nasul meu si eu de prost am ignorat-o?
Nu cred. Adica Mari e mult prea timida si stangace pentru a avea o responsabilitate ca asta. Dar trebuie sa recunosc ca si eu imi schimb comportamentul cand ma transform...
Scuturandu-mi capul ca sa uit idea, se aude clopotelul de iesire. Inca o zi la scoala incheiata cu succes. Imi strang lucrurile si ies pe usa scolii.
Cand sa intru in limuzina, un meteorit urias coboara cu repeziciune, colorand tot cerul in flacari rosii, galbene si mov.
Fug dupa zidul scolii si ma transform.
Imediat apare si iubirea mea, aterizand langa mine.
Parea speriata, nestiind ce sa faca.
- Chat, cum rezolvam asta?
- Bugaboo, ai cumva o racheta de tenis uriasa?
- Nu cred. Dar trebuie sa rezolvam asta cumva. Hai!
O urmez pe doamna in rosu pana pe acoperisul primariei, unde ne tocim creierii sa gasim o solutie. Dar exact in momentul prabusirii, un fel de vulpe zburatoare opreste la timp meteoritul si il sparge in bucati.
Uimiti, ne indreptam spre salvator.
- Eu sunt Volpina si sunt noua protectoare a Parisului!
- Esti o noua eroina nu?
- Da, miraculosul meu e o vulpe pe nume Kiri si se afla in acest lantisor.
Iar voi se presupune a fi Ladybug si Chat Noir, marii eroi ai Parisului.
- Se pare ca mai avem un membru in echipa my lady.
- Mda, cam asa ceva... spune bugaboo cu o privire suspicioasa
- Care e super-puterea ta?
- Am super forta.
- Si cu fluierul ce faci?
- Lovesc cu el.
- Atunci de ce nu ai primit o bata sau ceva de genul?
- Heei, mai usurel cu intrebarile domnita. E de incredere.
- Esti tu sigur?
Volpina simtindu-se putin stingherita pleaca.
- Nu cred ca e de incredere. Vulpile sunt intotdeauna sirete.
- Poate ai dreptate. Avem timp sa aflam daca e se partea noastra sau nu.
- Cred ca da. Atunci pe mai tarziu Chaton.
Ladybug vine si ma saruta scurt apoi dispare in cateva secunde.
Cu un zambet tamp pe fata ajung acasa si ma detransform.
- Deci ea chiar te iubeste hm? Dar tu sigur nu iubesti o masca?
- Iar discutia asta Plagg? Ia branza si taci.