Never Say Never(Fanfiction JB)

✔️Capitolul 3: Secretul

Roxy.Pov

Frica care a pus stăpânire pe mine nu ma prea ajuta și încep sa îmi blestem curajul pe care l-am avut când m-am certat cu acest monstru de om. 

Jason ma trage cu brutalitate catre masina lui. Era o masina puternica si scumpa. Eu nu inteleg de unde are omula asta atatia bani? Nu asta ar trebui sa ma intereseze acum. 'Revino-ti, Roxana!' Spun tragandu-mi o palma imaginara peste frunte. Mi-a deschis portiera si m-a trantit pe locul pasagerului. Tot ce voiam era sa stau in camera mea si sa imi spun ca acesta a fost doar un vis urat. Dar nu, aceasta e realitatea.

Ocoleste masina si se urca pe locul soferului pornind masina nervos. Il privesc cu coada ochiului si observ ca viteza se mareste foarte repede ajungand in numai trei secunde la 200 km/h. Omul acesta conduce ca un maniac. Nu stiu cine i-a dat un permis de conducere, asta daca are. Sau nu are? Omg, trebuie sa scap repede de aici daca nu vreau sa mor deoarece sigur poate sa faca un accident cu aceasta viteza.

Am decis sa imi i-au gandul de la faptul ca as putea muri intr-un accident si am decis sa ma concentrez pe alt ceva. Ca de exemplu, mintea mea idioata a decis sa se gandeascace o sa se intample cu mine. Atat mi-a fost. Nu am avut o viata tocmai usoara, dar inca as mai vrea sa traiesc. Am inceput sa ma uit pe geam, incercand sa alung gandul ca in urmatoarele minute as putea fi moarta. Vederea mi se intetoseaza rapid, iar lacrimile au ince sa imi curga rapid pe obraji. Nu imi doream sa plang, nu in fata lui. Nu voiam sa creda ca sunt slaba. Mi-am inchis ochii incercand sa imi opresc lacrimile si incepand sa ma calmez. Cum? Ei bine, mereu cand sunt nervoasa inchid ochii si incep sa numar pana la douazeci imaginandu-mi un peisaj frumos, verde cu multe flori si pasari care canta. Stiu ca e ciudat, nu ma criticati, dar asa ma linistesc eu.

Jason.Pov

O vedeam ca a inceput sa planga destul de zgomotos si sa se ascunda de privirea mea, dar pana la urma a adormit.

Nu imi placea ca eu am facut-o sa planga. Cel putin incerc sa ma comport frumos cu fetele. Stiu ca nu pare, dar incerc. Dar e atat de dificila. Si in plus azi nu eram tocmai într-o stare prea buna si a trebuit sa puna si ea paie pe foc. Nu am sa omor. Poate ea asta crede, dar nu. Nu sunt atat de crud. Cred.

**********************************

Ma aflam in sufragerie discutand cu Derek din moment ce doar el se afla acolo. Ceilalti baieti fiind pe nu stiu unde.

"Omule ai speriat-o rau." Imi spune Derek, dand din cap dezamagit.

Derek este cel mai bun prieten al meu. A fost mereu acolo cand am avut nevoie de cineva. Ne cunoastem de cand eram mici. El stie totul despre mine. E adevarat ca avem si noi certurile noastre, bine avem si certuri mai serioase cu cativa pumni, mai mult din 'afacerile' noastre, dar ne impacam mereu repede. Cel mai mult ma enerveaza la el predicile de o mie de cuvinte si faptul ca mereu are dreptate. Urasc asta.

"Stiu, dar este foarte cicalitoare. Trebuia sa fac ceva ca sa taca." M-am rastit la el stiind ca acum urma o predica si clar nu aveam chef. 'Ziua asta poate sa fie mai enervanta de atat?' Mi-am spus in gand.

"Dar puteai sa o ignori. Stii tu, cum faci cu celalalte." Continua pe acest subiect enervant. Clar nu o sa ma lase in pace. Incep sa imi pierd rabdarea cu fiecare secunda ce trece.

"Da, dar ea nu e ca celalalte." Oftez, dandu-mi cu mana prin par fiind stresat. "A fost singura care a avut tupeul sa imi comenteze" Ii rapund incordandu-mi maxilarul.

"Aaaaa! Stiu ce se intampla. In sfarsit a aparut in viata ta o fata care are tupeul sa ii spuna 'NU' lui Jason McCann. Iti place de ea pentru ca este diferita si tupeista. Ti-a pus capac si tu ai pus ochii pe ea."

Ce? LA naiba! Omul asta ma citeste mai bine decat citesc eu o carte deschisa. Am spus ca ma cunoaste, dar nu credeam ca si in halul acesta. Asta nu o sa mearga bine pentru mine, daca el o sa stie ce gandesc eu mereu. Sunt terminat.

"Taci! Sa te ia naiba! Tot ce zici e o prostie." Spun nervos punndu-mi un pahar de wiskey, dandu-l peste cap.

"Este adevarul, pe care tu il eviti cu desavarsire. Legat de asta ar fi bine sa te duci sa o duci acasa. Nu cred ca ai vrea sa fle cu ce te ocupi. Sti ce se intampla cu ea daca afla."

"Stiu" Am dat din cap in semn afirmativ vrand sa ma ridic de pe canapea.

"Ce ar trebui sa nu aflu?" A spus Roxana curioasa privindu-ma derutata pe mine si pe Derek.

"La naiba! Tu si gura ta mare, Derek!" Am aruncat paharul pe care il aveam in mana in cel mai apropiat perete, acesta facandu-se bucati.