Never Say Never(Fanfiction JB)

Capitolul 14: I love you!!!♡;)

Roxy.Pov
El zâmbește la spusele mele. Își da hainele jos rămânând in boxeri punându-se în pat. Ne învelește pe amadoi cu plapuma eu punandu-mi capul pe pieptul sau adormind imediat stiind ca mâine mă așteaptă o zi lungă.

************************************

Îmi deschid cu greu ochii, bucurandu-ma ca de data asta nu am mai fost trezita de soare. Sincer, nici nu vreau sa ma trezesc. Vreau sa fiu mereu asa iubita si stau in bratele ingerului meu. M-am gandit sa ma duc sa prepar micul dejun pentru mine si pentru Jason.

M-am dat cu greu jos din pat si m-am indreptat spre bucatarie. Stiam unde este caci nu ma aflu aici pentru prima data. De data asta am venit de buna voie. I-au niste oua si fac o omleta cu bacon si paine prajita. Scot si niște suc de portocale pe care il pun in doua pahare. Asez mancarea pe doua faruri si pun totul intr-o tava. Vreau sa am o dimineata linistita dupa il voi interoga pe Jason.

Ajunsa in camera observ ca acesta inca mai dorea. Am pus tava pe noptiera de langa partea mea de pat si m-am pus langa Jason. Am inceput sa fac conturul tatuajului de pe pieptul sau, cel cu crucea. Sincer chiar vroiam sa-l trezesc. Muream de plictiseala.

Stiu ca este un pic cam vinovat pentru ce mi s-a intamplat ieri, dar il iert. Chiar nu il invinovatasesc. Vreau doar sa aflu mai multe despre viata sa si ce l-a determinat sa aiba aceasta "meserie".

Fara sa observ, acesta s-a trezit. S-a uitat somnoros prin camera. Intoarce capul si cand ma vede zambeste. Ii zambesc si eu.

-Neata. Imi spune acesta ragusit pupand-ma pe obraz.

-Buna dimineata. Ii rapund imbratisandu-l strans facandu-l sa cada pe spate in pat.

-De ce esti atat de bucuroasa, baby? ma intreba acesta jucandu-se cu parul meu.

-Ca te vad pe tine. Spun ridicandu-mi privirea spre oceanele lui de caramel. Am facut micul dejun. Continui ridicandu-ma luând tava si punand-o in pat.

-Mmm...Miroase delicios. Nu stiam ca sti sa gatesti.

-Nu-i mare branza. Hai mancanca.

-Tu nu mananci? Ma intreaba mirat.

-Ba da.

-Pofta buna!

-Mersi la fel!

Dupa ce am mancat ne-am facut rutina zilnica si cum eu nu am avut haine Jason mi-a imprumutat o pereche de pantaloni gri inchis si un ticou negru, iar peste mi-am luat un hanorac tot negru. Baiatului asta ii place la nebunie negrul.

-Jason? Il strig pe nume asezandu-ma langa el.

-Spune. Zice acesta serios parca stiind ce urma sa il intreb.

-Cine era omul acela, Luke? Ce are de impartit cu tine? Adica baiatul ala pe care l-ai impuscat Marcus parca, a spus ca i-ai omorat familia si sora lui Luke. E adevarat, Jason? Spune-mi ca nu ai facut asta. Spun eu sperand ca toate astea erau doar niste minciuni spurcate.

-Uite...Spune el frecandu-si palmele uitandu-se la mine. Nu iti pot spune acum trecutul meu. Nu sunt pregatit, ok? Nu i-am mai spus nimanui inafara unei persoane. Crede-ma, baby. O sa iti spun candva. Dupa vine si ma imbratiseaza.

Nu stiu ce sa cred. Cred ca il doare sa vorbeasca despre amintiri. Ceva s-a intamplat mai demult. Nu degeba un om este rau. Nu s-a nascut asa. Ei au devenit asa pentru ca au ceva pe suflet. O sa aflu. O sa il ajut sa se vindece. Doar i-am promis lui Derek ca il voi ajuta pe Jason.

Sunt intrerupta din gandurile lui mele de Jason care ma striga de ceva timp.

-Roxy? Esti bine? Te strig de un an. Imi spun el ingrijorat.

-Sunt bine, doar ma gandeam.

-La ce ?

-La ce? Repet eu. La........tine. La tine ma gandeam. Imi spuneam ca nu mi te pot scoate din minte. In fiecare minut, in fiecare secunda, mereu esti in mintea mea. Ieri, cand Marcus ma ameninta ca ma omoara nu imi pasa ca mor. Imi spuneam, in gand te rog sa ma mai lasi sa-l vad inco odata pe Jason. Doar odata. Si stii de ce?

El da din cap in semn ca nu facandu-mi semn sa continui.

-Pentru ca te iubesc, Jason. Te iubesc, am spus-o. Din prima clipa in care te-am vazut, chiar daca erai un badaram m-ai facut sa simt ceva pentru tine. De multe ori ma certam cu mine insami ca nu e bine ceea ce fac, ca nu trebuie sa te plac. Dar cine poate dicta inimii? Te iubesc, mult! Ii spun sincera.

Asptept reactia sa. Tot ceea ce facea era sa ma priveasca uimit. Nici nu se misca, parca nici nu mai respira. Nu facea nimic. Doar se uita la mine. Reactia sa nu mai aparea.

-Imi pare rau, am fost o proasta sa cred ca și tu simți același lucru. Spun ridicandu-ma abtinandu-ma sa nu plang in fata lui.

Acesta m-a prins de mana si m-a tras spre el sarutandu-ma mai înfometat ca niciodata eu raspunzandu-i imediat. Ne despartim cu greu unul de buzele celuilalt. Ma uitam in ochii lui avand fruntile lipte.

-Sa nu iti para. Si eu te iubesc, Roxy. Nu credeam ca ma placi. Pe bune, cu atat mai mult nu stiam ca ma iubesti. M-ai suprins si in acelasi timp m-ai facut si foarte fericit. Cand ai fost rapita si mi-am dat seama ca nu stiam unde esti, imi venea sa ma omor de nervi. Ma omora gandul ca era posibil sa nu te mai vad inca odata. Daca nu ma crezi poti sa-l intrebi pe Derek. Doar el stie ce bataie si-a luat pentru ca nu ma lasa sa vin deoarece fusesem împușcat in picior. Si-a luat-o rau infreza. Era cam sifonat dupa.

Nu ma mai pot abtine si incep sa rad.

-Nu pot sa cred. Ce nebun esti, Jason. Spun printre hohotele de ras.

Incepe si acesta sa zambeasca.

-Haide. Spune Jason lundu-ma de mana dupa ce mi-am potolit rasul.

-Unde?

-Vrei sa afli totul, nu?

-Doar daca vrei tu sa imi zici. Nu te pot obliga. Spun deja ajungand in fata Range Rover-ului lui.

-Am incredere in tine, baby. Te iubesc!

-Si eu.

-Si tu ce? Intreaba incruntandu-se.

-Si eu te iubesc, copilasul meu! Spun eu ciufulindu-i freza.

-Heyyy....Se plange acesta ca un copil.

Amandoi ne urcam in masina si ne indreptam la naiba stie unde.

-Unde mergem? Il intreb nerabdatoare.

-Char esti curioasa? Ma intreaba.

-Yep.

-Pai, mai stii unde am zis ca mergem atunci cand eram la hotel ? Voiam sa mergem in Canada, dar a intervenit prostia aia. Asa ca....Ghici ce ? Mergem in tara mea natala. Spune Jason oprind motorul masini semn ca trebuie sa coboram.

Ma dau jos si observ ca eram pe pista de avioane si aici se afla doar unul.

-Si cu ce mergem? Il intreb dezambagita. Aici mai este doar avionul asta privat. Spun indicand avionul din fata mea.

El zambeste copilareste si spune:

-Acest avion privat este al meu, baby girl. Urca!

-Ce!? Spun eu foarte mirata.

-Inchide gura. Sunt ceva muste pe aici.

-Fii serois.

-Chir sunt. Avionul privat e al meu. Am ceva bani. Spune el mandru.

-Ma rog....Spun eu dandu-mi ochii peste cap.

Acesta ma trage de mana indreptandu-ne spre avion.

Canada acum chiar venim spre tine......................