✓ Pact cu diavolul

Capitolul 4

Scâncesc și îmi pun mâna pe ușa dulapului atunci când Ava îmi strânge și mai tare corsetul. Fac asta de foarte mulți ani și încă nu m-am obișnuit.

"-Ava, dacă vrei să mă omori, aruncă-mă pe fereastră." Spun în timp ce inspir adânc.

Ea doar chicotește și se reîntoarce la ceea ce făcea. Dupa ce m-a mai chinuit câteva minute bune m-am așezat pe scaunul din față oglinzii. Ava mi-a prins părul într-un coc elegant, două șuvițe fiind așezate de o parte și de alta a feței, ușor ondulate. Cât timp ea îmi făcea părul eu mă uitam la acesoriile de pe măsură. Privirea mi-a căzut pe lănțișorul pe care l-am găsit acum câteva zile la mine în cameră.
Ava a terminat și mi s-a alăturat.

"-Prințesă, de ce nu purtați lănțișorul acesta?'' spuse și îmi arată fix același lanț la care mă uitam.

"-Uhm, nu știu ce să zic..." încerc eu să o refuz subtil. Nu pot să apar pur și simplu cu un lănțișor la gât care nu-i al meu.

"-Oh, vă rog. Este așa de frumos și elegant, se potrivește cu ținuta dumneavoastră." Zice și mi-l pune la gât.

Avea dreptate. Arăta bine în contrast cu rochia și celelalte accesorii. Eh, o să-l port și gata!
Dau din cap ușor , iar ea zâmbește. Îmi pun cerceii, masca mea de culoare vișinie cu dantelă neagră și mă ridic de pe scaun. Mă dau cu puțină apă de parfum și mă încalț cu pantofii mei cu toc, apoi ies pe ușa împreună cu Ava. Ea se duce la bucătărie ca să îi ajute pe ceilalți cu mâncarea și eu pășesc în continuare pe holul lung. Când am ajuns în fața ușilor mari ale sălii tronului am auzit râsete și conversații. Gărzile au deschis ușile, iar eu am intrat în cameră.
S-a așternut o liniște profundă și toate privirile s-au întors spre mine. Am pășit încet și apăsat către părinții mei, iar când am ajuns m-am poziționat langa ei. Am scanat mulțimea de oameni care se holbau la mine. Toate femeile și fetele erau îmbrăcate elegant și frumos, cu măști la fel de frumoase, iar baietii și bărbații la fel de eleganți. M-am dus spre masa cu băuturi, toți dându-se la o parte făcându-mi loc să merg. Am luat un pahar și mi-am turnat vin roșu apoi m-am întors spre părinții mei.

"-Vreau să le urez părinților mei fericire și iubire eternă și să le mulțumesc oaspeților că au venit să asiste la această zi specială. Să înceapă petrecerea!" Țip zâmbind și toată lumea mă aplaudă.
Mi-am făcut drum înapoi spre părinții mei care râdeau și i-am luat în brațe. Le-am făcut un mic semn din mână muzicienilor, iar ei au început să cânte. Fiecare persoană a venit și i-au felicitat spunând lucruri frumoase și bune.

Privirea mamei a căzut pe gatul meu și zâmbetul i-a dispărut. S-a uitat șocată la mine, iar eu i-am aruncat o privire confuză. A luat ușor lănțișorul în mână și și-a trecut degetul arătător peste pandantivul micuț. Un zâmbet melancolic și trist a apărut pe fața ei.

"-Credeam ca l-am pierdut."Șoptește.

"-Mamă, e lănțișorul tau?" îi spun surprinsă. Încerc să mi-l dau rapid jos ca să i-l dau înapoi, dar își pune mâna peste a mea zâmbind.

"-Păstrează-l. Îți stă bine!" mă îmbrățișează și se duce lângă tata.

*peste treizeci de minute*

Râdeam și vorbeam cu niște oaspeți până când am auzit ușile deschizându-se puternic. În sală au intrat patru fete și un băiat îmbrăcați foarte frumos. I-am analizat pe fiecare în parte și mi se păreau foarte cunoscuți. M-am încruntat și m-am uitat confuză la ei.
Au căutat cu privirea pe cineva prin sală și ochii lor au căzut pe mine. Mi-am dat ușor mască jos, iar ei au făcut la fel. Atunci mi-a picat fisa. Mi-am pus mâinile la gură și lacrimi s-au format în colțurile ochilor mei. Am chițăit de fericire și am alergat spre ei, care au făcut la fel. Am făcut o îmbrățișare de grup, toate privirile fiind ațintite pe noi. Ne-am despărțit și ne-am privit unii pe alții. Nu-mi vine să cred că le vad după atât de mult timp.
Katherine, Laura, Claire și Victoria, iar băiatul era Alexander. Ele au fost cele mai bune prietene ale mele până când au fost nevoite să plece în Franța pentru nu-știu-ce motiv.

"-Fetelor, mi-a fost atât de dor de voi!" le spun în timp ce le zâmbesc entuziasmată.

"-Și nouă ne-a fost dor de tine, Mika!" spun ele deodată și Alexander chicotește.

"-Nu-mi vine să cred ca sunteți aici. Uite ce frumoase sunteți, cât v-ați schimbat!" zic rapid bâlbâindu-mă.

"-Și tu te-ai schimbat foarte mult, abia dacă te recunosc." Spuse Victoria.

"-Cine ești și ce-ai făcut cu prietena mea?" râde Katherine.

"-Mai contează? haideți să petreceeeeeem!" Țip și le trag în mijlocul sălii.

"-Am găsit-o!'' spuse Laura chicotind.

Ne unim mâinile formând un cerc și începem să ne învârtim și să țipăm bucuroase. Apoi ne-am despărțit și am început să dansăm și să alergăm pe muzică. Aud mulțimea râzând dar ni se alătură și toată lumea uită de griji și probleme dansând. După ceva timp am început să obosesc și am luat o mică pauză. Am luat o înghițitură din vinul meu și am gâfâit din cauza oboselii. Picioarele mă dureau din cauza tocurilor și parul mi s-a ciufulit puțin...mai mult. Fetele au venit și s-au așezat langa mine.

"-Uhh, ăsta da dans." Spuse Claire și inspiră adânc.

"-Nu m-am mai distrat de mult timp așa. Pfiuu!" exclamă Kath în timp ce și-a dat cu degetele peste frunte.

Râd de ele și îmi închid ochii dându-mi capul pe spate. Noi stăteam momentan într-un loc special amenajat din dreapta tronului, cu multe scaune comfortabile În caz că te apucă nebuneala să dansezi ca descreierata. Fetele au început o mică discuție , dar eu nu eram atentă. Îl priveam pe blond care vorbea cu o fată. Râdea arătându-și dinții perfect de albi. Fata și-a pus mâna pe umărul lui și s-a aplecat spre el în timp ce i-a șoptit ceva , rânjind ușor. Privirea mea s-a transformat într-una mortală și am mârâit încet. Ochii lui i-au întâlnit pe ai mei, iar zâmbetul lui a crescut și s-a transformat într-unul pervers. Și-a dus paharul la buze și și-a pus cealaltă mână pe talia fetei. Încă îl priveam, încă mă privea. Mi-am ridicat ușor bărbia , uitându-mă de sus la el. Chiar și prin masca pe care o purta îi puteam observa ochii albaștri care se uitau la mine curioși.

M-am ridicat și am vrut să merg la masa cu bauturi și dulciuri. Muzica s-a schimbat, acum auzindu-se o melodie lentă. În fața mea a apărut un băiat înalt. Era îmbrăcat într-un costum negru, masca lui fiind de aceeași culoare. Mi-a zambit și și-a întins mâna spre mine , aplecându-se ușor în jos.

"-Îmi acordați acest dans, prințesa?" își ridică privirea puțin așteptând răspunsul meu.

I-am aruncat o scurtă privire lui Alexander și i-am rânjit ușor apoi m-am întors către băiatul brunet din fața mea.

"-Desigur!" îmi împreunez mâna cu a lui și ne îndreptăm către mijlocul sălii.

Începem sa dansam usor pe ritmul muzicii și mă uit la prietenele mele care dansau fiecare cu câte un băiat.

'Fetele astea nu pierd timpul.' gândesc amuzată.

Sunt desprinsă de gândurile mele când mă trezesc ușor împinsă în spate. L-am lăsat să mă ghideze în acest dans. Este foarte bun. Privirea lui o întâlnește pe a mea și mă pierd în acel albastru intens. Mă trage mai aproape de el, piepturile noastre atingându-se. Îi simt respirația caldă pe pielea gâtului meu, iar mâna lui o strânge pe a mea ușor.

Melodia se termină, iar noi ne despărțim și îi zâmbesc. Toată lumea aplaudă și abia acum am observat câte cupluri erau în jurul nostru. M-am îndepărtat de el și am ieșit din castel ducându-mă pe verandă. Mi-am pus mâinile pe balustrada din piatră și m-am uitat la cerul înstelat. Vântul adia ușor , iar eu m-am relaxat și am ascultat foșnetul frunzelor. Am auzit pași în spatele meu și am vrut să mă întorc , dar am simțit cum un material mi-a fost pus la gură. Mâna persoanei respective mă ținea nemișcată în timp ce încercăm să scap, dar fără rost. Pleoapele îmi fluturau ușor, iar eu îmi pierdeam orice speranța cum că aș putea să scap de aici.

"-Imi pare rău!" aud o voce foarte familiară și groasă înainte să îmi închid ochii și să mă pierd în întuneric.