❝Te-am înecat și pe tine odată cu mine, în nebunia mea, în gândurile mele psihopate, acum întunecate de intențiile mele diavolești. N-am regretat nici o clipă totuși, pentru că știam că este singurul mod prin care te puteam avea aproape de mine. Sin...
E dupa-amiaza deja, a doua zi. Tocmai ce stau bine intinsa in pat, cu picioarele pe perete si capul atarnand jos. Se mai intampla. Dar linistea mea a fost dureros intrerupta de Ava care a deschis usa, cazand pe jos ca de obicei. Oftez. Ma dau jos din pat si merg spre ea.
"-Ava, intra mai usor, te poti rani." Ii spun ingrijorata si o ajut sa se ridice.
Chicoteste jenata si ma lasa sa o ajut.
"-Cateva julituri in genunchi nu ma va omori. Trebuie sa va pregatesc, oaspetii vor ajunge in cateva ore." Gesticuleaza disperata din maini.
Aprob si ii dau permisiunea sa ma aranjeze cat de frumos poate. M-a imbracat intr-o rochie superba, alba fara bretele, cu modele aurii. Mi-a aranjat parul intr-un coc frumos si sunt gata.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Am iesit din camera, salutand gardienii, apoi m-am indreptat spre sala de mese.
"-Buna ziua mama, tata." Ii salut pe parintii mei si ma asez la masa. "Ceilalti unde sunt?" Ma uit spre locurile goale din jur.
"-Buna ziua. Inca se pregatesc. Vad ca tu ai fost mai rapida." Rade mama. Chicotesc si chiar cand vreau sa spun ceva, usa se deschide si pe ea intra baietii, frumos aranjati, toti atragatori. Alexander imi atrage atentia. Mi se pare mie sau in ultimul timp a devenit mai frumos. Ne-au salutat, dar eram atenta doar la el.
Imi pun o mana pe piept, deja asteptand sa simt inima iesindu-mi din trup. Am oftat, nu mai stiu ce sa mai fac. De ce simt toate astea cand il privesc? La fel e si cu James. Cu aceste sentimente ciudate, cu siguranta imi voi pierde mintea. Si poate si inima.
Inima care imi face atatea probleme acum, ma face sa ma simt ca intr-o piesa amoroasa si dramatica de teatru.
Dupa ce vin fetele pregatite, mancam, ma scuz si plec din camera. Inaintand direct spre balcon, observ cerul. Deja se insereaza, ceea ce inseamna ca nu va mai fi mult pana vor ajunge oaspetii. Cum am gandit asta, vad doua calesti apropiindu-se de castel. Pasesc mai aproape de balustrada si imi pun mainile pe ea. Privesc cum din acele calesti coboara regii si printii Suediei si ai Scotiei. Imi atintesc privirea pe James, care imediat s-a uittat in sus, direct la mine. Am ramas surprinsa la contact si mi-am intors privirea. Nu ma voi duce jos pana nu imi voi limpezi mintea. Mi-am rezemat barbia de mana, privind gradina frumoasa a castelului. Wow, nu stiam ca e chiar asa frumoasa. Rad singura la gandurile mele copilaresti si il observ pe Alexander intrand in gradina. Cu mainile la spate, impreunate cerceta locul. Ma observa, iar eu il privesc. Ce-i asta? Cred ca deja stie la ce ma gandesc, pentru ca, chiar daca suntem doua persoane, e doar un creier, clar. Zambeste malefic.
"-Te-am cautat peste tot, draga Mikaela." Spune putin mai tare, iar eu chicotesc. "-Nu vrei sa vii jos? Regina te asteapta."
"-Hmm, nu prea cred. Picioarele ma dor si nu mai pot merge din cauza tocurilor." Mint, dar zambesc.
