My Complicated Life... (JB & SG FANFICTION)

Dumnezeu a creat o perfecțiune!

N: Da. Ce ți-a spus doctorul? Din ce cauză am leșinat? Cât o să mai stau aici?

J: Vine aici doctorul imediat și ne va explica. * îmi ia mâna în a lui*

După ce Justin termina de vorbit , doctorul intră în salon.

D: Bună ziua! Cum vă simțiți , domnișoară?

N: Acum mai bine. Dar de ce am leșinat? Este ceva grav?

D: În unele cazuri leșinul poate fi datorită faptului că aveți o boală gravă* mă uit la el cu ochii mari* dar când ai o boală gravă , ești mult timp inconștient ceea ce tu nu ai fost. * respir ușurată*

N: Ce vreți să spuneți cu asta?

D: Datorită faptului că nu ați fost mult timp inconștientă , două "boli" care de fapt nu sunt chiar boli vi se pot diagnostica. Hipoglicemia sau lipsa de calciu. Și dumneavoastră ați avut doar o lipsă de calciu , nu este nimic îngrijorător doar trebuie să aveți mai multă grijă la alimentație și să respirați aer curat mai des.

Mă uit ușurată la el și zâmbesc.

N: Mulțumesc. Când pot pleca?

D: Când se termină perfuzia. O asistentă va veni să îți scoată branula și puteți pleca. * zâmbește*

J: Mulțumim , domnule doctor!

D: Să fiți sănătoși. * și cu asta iese din salon*

După ce doctorul iese din salon , Justin se întoarce spre mine.

J: M-ai speriat foarte tare! Să nu mai faci așa ceva niciodată!

N: Îmi pare rău.

Justin se uita la sticla unde era soluția aceea și după la mine.

J: Mai este doar puțin.

Încuviințez din cap și închid ochii.

J: Nu! Nu leșina din nou!

Deschid ochii și râd de reacția lui.

N:Doar mă odihneam. * râd*

J: Bine. Odihnește-te , babe. * zâmbește și mă sărută scurt*

Se ridică de lângă mine și se pune pe canapeaua din salon , uitându-se pe telefon.

N:Justin?

J: Da , babe?

N: O să stai cu mine noaptea asta?

J: Normal că da. Știi ,întrebarea asta nu avea nici un rost deoarece fie că vroiai fie că nu , tot stăteam cu tine.

N: * mă înroșesc și mă uit în jos timidă* Mersi.

J: * zâmbește când vede că m-am înroșit*

N: E cam cald aici , nu? * îmi fac vânt*

J: Nu. Te-ai emoționat , babe? * zâmbește ştrengăreşte *

N: Pfff nu. * Mă uit în toate părțile dar nu și la el*

Se ridică și vine lângă mine. Mă sărută delicat pe buze și zâmbesc în timpul sărutului.

J: Ador când reacționezi așa la cuvintele mele. * zâmbește*

Nu mai spun nimic. Era prea perfect fraților!
Se uită la sticla cu soluție și vede că era goală.

J: Mă duc să chem asistenta să îți scoată branula și perfuzia.

Încuviințez din cap și el iese din salon. Îmi mușc buza de jos și zâmbesc. Este atât de frumos totul! Intră înăuntru Justin cu asistenta. Aceasta vine și îmi ia perfuzia după aceea branula.