Pe veci impreuna III ~BL~

"Te rog...nu plange!"

După câteva zile...

Marți 24 Ianuarie

Dante pov.

Imi priveam mama cu lacrimi in ochi si stiam ca nu pot face nimic sa o ajut...toți!Sunt toți in spital!

-Cu câteva zile in urma...

Vocea lui Max m-a făcut sa tresar si sa m-a îndepărteze de el si de atingerile sale.

-Îmi lipsești Dante!Ce s-a întâmplat cu noi?

-Poftim...

-Îți zic eu !Makiro!Asta s-a întâmplat!Daca pustiul ăla nu apărea in viața ta...dar stai...in ziua aia tu pe el îl căutai deci ți-ai făcut-o cu mâna ta!

-Ce tot spui acolo!?

-Dacă nu redevi cine erai ii voi omori pe toți!Din nou si din nou si din nou ...iar Makiro va afla...ca tu ești...

-TACI!!!!

-Bine Dante voi tăcea...dar tine minte!Nu poți avea întotdeauna ceea ce-ți dorești!

Nu vreau s-a mai ascult nicio secunda!Am fugit in casa care ardea din temelii si am început s-a ii scot pe toți afara.Dar...unde-i Makiro!?

-Dante!!!!AAA!!Ma doare!!

Plânsul lui Makiro m-a întors când am vrut s-a ies definitiv din casa.

-Unde ești?

-Aici sus!!!

-O doamne!!!

M-am uitat pe tavanul imens al casei mele si un siroi de lacrimi m-a cuprins.Makiro era atârnat de gât cu un ștreang de candelabru.

-AAA!!Nu...nu pot...respira *tuseste*...

-Maki?De ce?

Am clipit pentru o secunda ,iar pe fundal am auzit țipatul speriat al lui Makiro.

-AAA!!!Dante!!!!

M-am uitat in sus si l-am văzut pe Makiro cu ce viteza cade.

Makiro pov.

Asta mi-a fost!Adio Dante!Am închis ochii si mi-am pus mâinile pe fata,când deodată nu mai cad.

-Poți deschide ochii acum!

M-a uit la Dante care-mi zâmbește si realizez ca sunt in brațele sale...M-a prins!!A luat-o la fuga fără sa mai zică ceva si a ieșit pe usa din spate.

--Prezent--
Ora 14:55

Dante pov.

-Frățioare du-te acasă si dormi!Stam noi cu mama !

Felix, Sara, Keron si Nosuke unul mai rănit ca altul mi-au zâmbit si m-au luat in brațe.

-Makiro sigur are nevoie de tine!

Makiro pov.

-Te doare?

-Nu Richard continua...

Am o viața împlinita!A trebuit sa fiu cusut la gât cam 7 cm,deoarece funia aia m-a tăiat adânc,prea adanc...mama lui Dan e in coma,tata sau a fugit din spital,soția s-a si soacra sunt foarte bine acasă linistite,frății săi au răni minore si el nu are nimic sau cel puțin nu îmi spune...Rick îmi schimba bandajul.

-Închide betadina aia ca deja îmi vine rău!

-Fiu de mafiot si ii e rău de la betadina!Hm..

-Asa e...gata am terminat!Acum te las sa te odihnești...merg la Ryu si Ema.

M-a mângâiat pe cap ,s-a ridicat de pe marginea patului si a plecat.Sunt acasă la Dan.Imi era dor de Flufy si de locul asta...

-Ce naiba s-a întâmplat acolo?

M-am dat jos din pat si am ieșit din camera când l-am văzut pe Dante intrând in cealaltă.Am ciocănit ușor si am deschis usa.

-*plange*..

M-am dus încet lângă Dan care sta pe marginea patului si la-am luat in brațe fără s-a m-a așez lângă el.

-Nu...

-T-trebuie s-a fi tare!S-soția ta are nevoie de tine!F-f-familia ta are nevoie de tine!Eu!!Si eu am nevoie se de tine!

A început sa plângă sonor.

-Nu vreau s-a pierd lucrul pentru care am luptat!D-doar...nu vreau!

-Te rog...nu plânge!

~This is the Next!Sper sa-mi iertat-o Greșelile si absenta dar am o scuza!Lucrez la ChanBaek si la o carte boyxgirl de pe timpuri cu regi si regine.Plus ca Xiumin pleacă in armata in 2 ani si am fost trista!Scuze!!!~