Pasiuni Periculoase

capitolul unsprezece

După ce o lăsase pe Elisa. , Adrian se întoarce la bal.
Steigler era în fața lui zâmbind.
-Te distrezi bine, colonele. ?
-Da. Foarte bine.
-Mi sa spus că contesa nu se simțea bine, și tu ai avut amabilitatea s-o duci.
-Așa este. Acum sigur este în patul ei.
-În viitor, eu voi fi cel care are grijă de ea.
-Dacă asta este dorința damei.
-Este dorința mea. Este singurul lucru care contează  . De acum înainte, contesa îmi aparține. Am fost suficient de clar. ?

Degetele lui Adrian se inchisera pe paharul de coniac.

- Cât se poate de clar. Generale.
-Bine . Atunci ne înțelegem. Lady Elen pare să o interesezi. Poate ar trebui săi dai atenție.
-Ea cauta soț. Cum mă vezi inu caut soție, mă îndoiesc că tatăl ei va accepte relația asta.
-Tasu e prea ocupat să știe ce face fata lui. Trebuie să plec. Noapte bună colonele.

Adrian îl plăcea din ce în ce mai puțin. Știa că până ce nu se va plictisi de ea , va rămâne a lui.
-Ce ți -a spus Steigler. ?
Adrian ridică privirea și-l văzuse pe Jamie.
-Ma avertizat să stau departe de Elisa. O consideră proprietatea lui.
-Printr-un motiv cred că asta nu tia venit bine. Și tu te comporți ca și cum ar fi a ta.
-Nu-mi place să împart ce este al meu.
-Special cu Steigler.
- Mai ales cu el. Ea stă mereu cu el. Nu  știu de ce. Am încercat s-o previn, dar nu cred că ma  ascultat.
-Cum a fost reuniunea. ?
-Nu prea bine. Mă gândeam să vorbesc cu tine.
-Hai undeva unde putem fi singuri.
Cu o ultimă privire Adrian îl urmează pe Jamie.

Elisa petrecuse ziua citind. Toți credeau că încă nu se recuperase. Dar nu vrea să-l vadă pe Adrian, a-mintindusi de rușinea petrecută cu el.
Se întreba ce gândea el de ea. Putea s-o abandoneze după ce o folosise. Dar sigur simțea ceva pentru ea. Se ridică și sună clopoțelul să vină Sophia s-o ajute să se pregătească pentru cină.
Poate trebuia săi spună lui Adrian adevărul. Când Elisa ocupă un loc la masă, în fața lui , ideea nui dădea pace. Poate o putea ajuta. Ce ar spune dacă iar arăta scrisoarea lui Karl. O va credea?
Dar în timp ce se gândea cu atât în se părea mai rea ideea. Dacă o reținea. Nu merita să riște.

Petigru era în dreapta ei , servind din supă.
-Mă bucur să te revăd. Nu ai mai avut timp pentru un bătrân ca mine.
-Nu ești bătrân. Dar nu am avut timp. , și ști de pățania mea. Poate după cină jucăm o partidă de cărți.
-E o idee buna.

După o oră se reuni cu Petigru în biblioteca.
Elisa împărți cărțile și comentase.
-Ducele Carlos pare a fi pregătit de război.
-Da , și noi facem tot posibilul să-l ajutăm.
-Generalul Steigler și el pare a fi nerăbdător.
-El este fanatic. Ar intra în război chiar dacă nu ar exista nici o posibilitate să câștige. El luptă cu cei ce ne vor fi în curând aliați. Dar  ar  fi bine dacă am  schimba  subiectul . Nu vreau să ne audă cineva.
-Da desigur.

Adrian o privi din ușa bibliotecii, nerăbdător să audă ce vorbesc. Vroia sai trimită alt mesaj să facă dragoste cu ea dar avea alte lucruri mai importante în seara asta.
După o jumătate de oră, plecase și se întâlni cu Jamie. Îmbrăcați lejer intrase într-un bar. Era un loc bun pentru a afla mai multe despre trădător. Comandă două halbe de bere.

-Sunteți noi pe aici. Nu vam mai văzut.
-Nu prea am venit prin Baden. Doar am venit să transmit un mesaj.
-Ce fel de mesaj. ?
-Unul care ar putea lăsa unui bărbat o sumă considerabilă de bani.
-Continuă.
-E posibil ca cineva să lucreze pentru francezi. Vreau să știu de unde vin mesajele. Vor plăti mult pentru informația asta. Mult.
-Pai atunci e un păcat că nici unul din noi nu știe nimic.
-Da , mare păcat. Dar într-un caz dacă cineva știe ceva, mă întorc peste câteva zile. -scoate un mic săculeț fin buzunar, și o aruncă pe bar. - Asta e ca să-ți ți urechile ciulite. Vei primi mai mult dacă descoperi ceva.
-Ți-am spus că nu știm nimic.
-Voi veni marți. -fusese tot ce răspunse Adrian. Afară era aerul mai curat, și mirosea fum de lemn și pin.
-Crezi că va afla ceva. ? -întreabă Jamie
-E greu de știut. Poștașul a fost ucis în Viena.
-Poate auzi că-l căutăm.
-Dacă e așa nu contează. Dacă are informații, vrea să le trimită francezilor. Cu un pic de noroc, mai devreme sau mai târziu, bani care iam oferit va tenta pe cineva să ne deie vreo pistă. Ne vom întoarce peste câteva zile.
-Ce ?
-Așa se pare.
-Peste o săptămână, Baden va fi gol. Și contesa va pleca. ?
Adrian strânge din dinți. Continua neștiind nimic de ea .
-Sigur va pleca cu ducesa.