Pasiuni Periculoase

Epilog

Elisa se afla la intrarea   micuța a capelei. De o săptămână Adrian era acasă. În multe ocazii Elisa se întreba dacă el va renunța la armată. Dar când deschide ușa și vede iubirea reflectata în ochii lui verzi, stiuse că între ei nimic nu se schimbase.

-Ți-am dus dorul fiecare minut. Trebuia să mă însor cu tine înainte să plec din Austria.

Dar lupta nu se terminase. Pentru austrieci lupta fusese grea. Francezii pierduse iubitul lor comandant și alții trei oficiali. Steigler și Samuel au murit în luptă. Klamer murise spânzurat pentru trădare. Războiul continuase și austrieci pierduse în fața francezilor, și împăratul a fost obligat să se dea bătut. Francisco o mărită pe fata lui  cu Napoleon, și se asigurase să fie pace intre ei.

Adrian se prezentase la ușa Elisei fără uniforma. Privi spre capelă unde era mama ei cu Peter. Ducele le făcuse cadou o nuntă pentru demascarea trădătorului.
Vocea Ninei o scoate din gânduri.
-E momentul să intri. Nu vrei ca colonelul să te aștepte.
-Da .

Multi prieteni ai colonelului erau așezați pe scaunele din biserică. Elisa privi spre altar și zâmbi.
Acolo  , îmbrăcat în  alb era Adrian așteptând o.
Începuse ceremonia, dar Elisa aproape nici nu ascultase vorbele preotului. După jurăminte, amândoi se îndreaptă spre ușa de ieșire, dar în acel timp întra un bărbat înalt și brunet. Adrian îl privi încruntat.

-Știu că te surprinde să mă vezi. Poate nu trebuia s-o fac. Dar soția ta ma invitat.
-Ce vrei. ?
-Vream să fiu aici când fiul meu se însoară. Îți doresc toată fericirea din lume.

Se întoarce spre Elisa.
-Miai dat cuvântul de onoare.
-Nu ți am promis nimic. Am zis doar că secretul tău e pe mâini bune. Nu cred că tatăl tău e o amenințare pentru tine.
-Niciodată nu am știu de existența ta. Nu aștept să mă ierți. Dacă n-o faci, voi înțelege. Dar vreau să ști că sunt mândru că ești copilul meu. Într-o zi doresc să-mi găsești un loc în inima  , pentru tatăl tău.
-Până s-o cunosc pe Elisa nu credeam că voi găsi iubirea. Niciodată nu am avut o familie. Niciodată nu am avut un tată. Poate  , acum când soția mea mia arătat drumul. , pot începe a accepta lucrurile astea
-Mulțumesc -zise ducele, radiind de fericire.
Elisa zâmbi. Va avea grija de Adrian. , și săi dea   cati copii vrea . Îl va ajuta să-l accepte pe tatăl lui . Îl va iubi cu fiecare particula din inimă, și niciodată nu va mai fi singur.