- Ce ? strigatele noastre puternice au rasunat ca un ecou puternic. Cum adică ? m-am prins cu mana de cap , incercand sa inteleg ce se intamplă.
- V-am explicat ! Adevaratul făptaş s-a predat . Sunteti libere , repetă pentru a mia oară avocatul nostru , aratand cu mana spre usa si expresia sa faciala imi arata cat era de disperat sa plecam.
Ne-am aruncat o privire confuză dar ne-am conformat si am iesit pe usa penitenciarului. Ce naiba tocmai se intamplase ?
Să repetăm : vine un gardian , ne cheama la o intalnire cu avocatul iar acesta spune ca o anumita persoana s-a predat , spunand ca este criminalul , dar eu si Alice stim destul de bine cine e vinovat .
- Ayda ? întreaba Alice oprindu-se in loc.
- Da ?
- Suntem...libere ?
- Cred ca da ! am spus incercand sa ma conving pe mine ca ceea ce spuneam este adevarat.
Am ajuns acasa la parintii mei dar am observat cu stupoare că locuinta era goala . Pe masa din bucatarie se gasea o scrisoare .
" Bine ai venit acasă. Am să vin deseară la cină. Ai ceva care imi aparține " - F
Am citit scrisoarea de o sută de ori incercand să imi dau seama la ce obiect se refera . Deodata usa se deachide larg. Erau prietenii mei , dar cu un membru lipsa , Mike.
- Ce e cu fața asta ? intreaba Adam amuzat.
- Scrisoare de la F , ne va face o vizita in seara acceasta .
- Mhm , peste cadavrul meu ! spune Adam analizand scrisoarea.
In timpul conversatiei am observat ca atentia lui Alice era concentrata asupra telefonului mobil.
- Alice ?
- Hm ? spune nepasatoare.
- E vreo problemă ? intreb ingrijorată.
- A , nu..nu e nicio problemă ...de ce ar fi vreo problemă ? se agită.
- Pai , de cand am ajuns ai stat doar pe telefon .
- Nu e nimic , ok ? Nu iti face griji , spune pe un ton aspru.
- Ok , cum spui tu .
- Trebuie sa plec ...o sa vin deseara , dpune cu acelasi ton aspru , trantind usa in urma ei.
- Care e problema ei ? Intreb nervoasa.
- Nu stiu..
- Mike unde dracu e ? Intreb nedumerită .
Baietii m-au privit socati.
- Of , serios , nu am cinci ani , am voie sa injur , spun amuzata .
- Nu stiu unde e , nu am vorbit cu el in ultima vreme . Se comporta foarte ciudat , la fel ca Alice , spune Tyler.
- Doar nu credeti ..ca ar fi implicati
- Nu , e imposibil , ii cunoastem pe amandoi din copilarie..nu ar fi in stare sa faca una ca asta , spune Adam.
- Bun , gata cu vorba , trebuie sa facem un plan , spune Ty.
Seara a venit repede.
- Ar trebui sa vina din moment in moment , ne anunta Adam uitandu-se pe fereastra.
- Mi- e frica , daca o sa se intample ceva rau ? daca o sa iasa totul pe dos ? intreb speriata .
- Nu o sa se intample nimic cat sunt eu aici , nu iti face griji , ma linisteste Adam luandu-ma in brate.
- Vine , spune Ty şocat , uitandu-se pe geam.
- Ok , nu scoateti un cuvant , lasati-l sa caute colierul , spune Adam hotarat.
- Eu cobor , spun pe un ton aspru.
- Poftim ? Intreaba Adam socat.
- Vreau sa se termine odata jocul asta , vreau sa il demasc pe acest idiot , asa ca spuneti , veniti cu mine sau stai aici !
- Venim cu tine , nu te putem lasa singura , intervine Ty.
Am coborat in bucatarie , unde se afla o siluetă imbracata intr-un palton negru , lung , care cauta prin sertare.
- Asta cautai F ? Intreaba Adam tinand lanțisorul in mana .
Silueta s-a intors speriata . Avea o masca alba pe fata care ii masca identitatea.
- Da-ti masca jos , spun nervoasa.
F a ezitat fara sa scoata un cuvant.
- Acum ! Strig eu si Adam in acelasi timp. Si uratoarele secunde au fost in ceață . Am auzit sunetul geamului spart , si mi-am intors privirea ca sa vad o alta silueta , identica cu cea din fata noastra care acum era la pamant. A fost impuscat !
Am fugit spre el , pentru ca oricine era nu imi doream sa moara , si I-am indepartat masca de pe față . Alice.
Acest capitol a fost facut in colaborare cu Dianaipo căreia ii mulțumesc foarte mult.
Va doresc un 8 martie fericit !