Povestea Emei

Capitolul 2 - O zi de neuitat

     -Ar fi drăguț.

Ne așezăm pe canapea și dăm frâu liber convorbirii noastre.
-Stiu ca poate ma consideri nesimtit, dar nu am vrut sa dau peste tine in magazin.
     -Nu e nimic, e inregula.
     -Ce a avut Miriam cu tine?
     -Poi nu stiu, uite am vrut sa ma asez intr-o banca mai retrasa, si a venit sa ma ia la rost,
i-am spus ca eu am ajuns prima aici, s-a enerva si ma amenintat ca voi plati. Dar e chiar o bad girl?
      -Da, e batausa scoli, toate fetele se cam tem de ea.
      -Atunci nu-i a buna..
     -Stai departe de ea,ignor-o si va fi totul in regula.

   Se facu deja tarziu si numai nu voia sa plece, îmi povestea tot felul. Într-un final am aflat cum il cheama și ce vrastă are, e Dominic și are 18 ani. Consider că e foarte draguţ, doar că nu s-ar uita un asemenea baiat la tine.
     -Hei, Ema, esti aci?
    -Da,scuze m-am pierdut printre gânduri.
  -Eu va trebui sa plec, o seara frumoasa îți doresc în continuare!

     Pregatit sa iasa se intoarce sper mine:
    -Auzi, eu stau la cateva case distanță de, ai vrea sa mergem impreuna la școală?
    -Da,poate cu această ocazie o să mă ajuți să mă familiarizez cu orașul și multe din locurile frumoase de aici.

     Compania lui chiar nu a fost asa de rea. Parcă a schimbat admosfera mohorâtă a casei cu una plină de entuziasm. M-a ajutat să uit de problemele din acea zi și de faptul că parinții mei erau plecați.

     Îmi fac rutina de seara si merg să mă culc.

    Aud strigand cineva de afara în faţa geamului meu:
     -Emaaaaa, Emmmaaa, hainde esti gata?

   "Off vai am uitat sa imi pun alarma sa sune nu,voi intarzi iar."
     -Dominic cobor acum.

    Mă îmbrac cu ce e mai la îndemână,imi prind parul lejer si ies din casa.
     -Ce e? De ce razi?
     -Cifulici.
     -Am uitat sa imi pun alarma sa sune si nu am apucat sa ma aranjez prea bine.
     -O doamne termina nu areti chiar asa de rau, zise zâmbind.

   Orele plictisitoare parca nu se mai termina, vreau sa merg sa plimb prin parc,sincer așa avea nevoie de o deconectare de la monotonia care s-a așternut peste mine.

    Sunt pe punctul de a iesit din scoala cand il vad pe Dominic.
      -Doamnele inainte, si imi deschise usa. Apropo,mergi acasă și tu nu-i așa?
      -Nu,aș vrea sa ma plimb in parc.
      -Pot sa te insoţesc?
      -Desigur, zic eu inrosindu-mă.

   Cred ca chiar imi place acest baiat dar prefar momentan sa nu spun nimic și să țin pentru mine.

     -Ema vezi acea floare?
    -Da.
    -Esti la fel de frumoasa ca ea, ba chiar mai frumoasa.

  Se apropie de floare o rupe si mi-o pune dupa ureche.
      -Vai Ema, ești așa de frumosa.
      -Mă bucur că crezi asta despre mine,dar Dominic se face tarziu nu ar trebui sa mergem spre casa?
     -Ba da,haide sa te conduc.
     Mergand pe drum, woww nu cred ma prinse de mana ca si cum am fi un cuplu. Fiori apar din nou. De data asta mai tare ca niciodata.

      -Uite 2 porumbei,incepe sa bata din plame, razand,Miriam, ea mai lipsea sa strice tot.
      -Ce e Miriam?
      -Am de discutat cu papuşa ta.
      -Nu e a mea.
      -Buna gluma asta daca nu e a ta, lasa-o de mână și tragei o palmă,cum lovești tu și alte fete deobicei peste obraz.
   Dominic ma lasa de mana, începeam sa tremur,avea o palmă zdravănă,o lovitură mi-ar fi de ajuns și m-aș și învineți.
    Se repede la Miriam si ,bum,ii trazni o palma.

      -Aceasta palma e pentru nesimtirea ta si poate ai uitat tu cine sunt eu defapt,dispari din faţa mea si las-o in pace pe Ema,nu te mai da așa mare,ca nu ești.
     -Hahaha, vai draga Dominic ai facut o mare greşeala și tu.
     -Scumpo nu uita ca sunt batauşul scoli și nici un alt baiat nu e în stare să mă învingă.

    Miriam se enervă si plecă fără a mai privi în urma sa.. Dominc văzu că tremur și incepu să se aproprie de mine cu grijă.
      -Ciufulici, si imi prinde faţa in palmele lui. Nu vreau sa-ti fie frica de mine,oi fi eu bătăușul scolii, dar nu m-as comporta urat cu tine.
     -Dar pe ea ai lo...lovit-o.
     -Ea nu e ca tine, tu esti speciala, de tine as avea mare grija. Dar acum hai acasa se vor ingrijora ai tai.

  "Ma intristasem, ai mei ar trebui maine sa ajung acasa sper ca sunt bine."

      -Ce e draga mea?

"Draga mea? Serioas,chiar asa mult tine la mine? Chiar m-ar mira foarte tare acest lucru."

    -Păi ai mei au plecat intr-un sat din apropiere, sper ca sunt bine nu mi-au dat nici un semn si sper sa ajunga acasa curand.
     -Si nu tie frica singura intr-o casa asa de mare?
     -Mi-e uneori.
     -Ai vrea sa vin sa dorm la tine?
     -Dar tu,tu ai 18 ani, mie..mi-e frica, nu vreau sa imi faci ceva rău,nu vreau să ajungem așa departea,încă nu ne-am cunoscut așa de bine.
    -Ma jur ca nu iti voi face rau micuţo. Nu e nimic în acest lucru credemă.

      Pornim impreuna spre casa, era deja intuneric, era frig, mie imi era frig. Dominic ca un gentleman in da haina lui.
    -Dar...
    -Nici un dar, ia-o pe tine, sanatatea ta e mai importanta.
    -Dar si a ta este.

   Ne punem unul langa altul cu geaca lui pe spatele amandurora. Era asa de romantic

   -Dute schimbate de hainele ude eu merg sa anunț acasă că voi sta la tine peste noapte.
   -Bine, Dominic.

    Ar trebui sa fac un duş, ma duc in baie si fac duşul mult asteptat, dau sa ies din baie cand, Dominic intra pe usa.
  -Aaaa, Dominic iesi te rog... sau macar da-mi hainele te rog. Puțină intimitate nu ar strica.
   -Da sigur.
   Ma prinde de mana si imi zice:
    -Nu-ti fie frica nu te voi rani si nu imi voi bate joc de tine.
    -Multumesc, dar acum vreau sa ma imbrac.

     Merg in baie sa ma schimb si cand ma intorc Dominic nu era in camera mea,cobor jos în bucătărie poate e acolo, poate i se facu foame.
    -Woooww, Dominic..