Viața unei vloggerițe. (VOLUMUL 1)

Capitolul 4.

-Știi că asta iubesc să fac, mamă! am spus.
-Știu, scumpo. Până se liniștesc apele, a spus așezându-se pe patul moale, lângă mine.

Are dreptate și nu îmi place asta deloc.

-Nu ai dreptate. Tu ai putea renunța la mine sau la tata? Dar la păpușile tale?
-Asta nu are legătură. Nu se compară cu o cameră mică de filmat, care este poziționată pe un trepied. Vorbești cu ea.

Am pufnit, dându-mi ochii peste cap. Este greu să o mint mai ales când are dreptate. Îmi este ciudă de tot.

-Of, la naiba! am înjurat printre dinți.
-Ce vrei să faci cu viața ta? Să vorbești cu o tâmpită de cameră? De ce nu-ți faci prieteni?
-Nu am nevoie.

M-am ridicat închizând câteva clipe ochii. Am pus mâna pe clanța de la baie și am intrat acolo. Simțeam o durere infernală în zona tâmplei, la fel și la abdomen.

Mi-am luat din trusa de pe raftul alb cu câteva pete roz, rimelul alb, împreună cu tushul. Am închis ușa cu cheia micuță și galbenă, puțin ruginită.

Mi-am trecut pensula neagră peste genele scurte, până acestea s-au lungit, devenind albe.

M-am privit în oglinda mare, înconjurată de luminițe, zâmbind.

-Fiico, ce faci acolo? m-a întrebat mama de pe celălalt capăt al ușii.
-Nu este treaba ta, am răspuns tușind.
-Te rog, scumpo. Ce este?
-Nimic. Mă pregătesc să-mi fac un duș, ca să mă calmez, am mințit.

Am trecut pensula tot neagră de la tush peste pleoapa mea subțire, fix lângă genele acum albe.

Mi-am scos tot din portfardul alb și un ruj roșu aprins. L-am aplicat încet pe buzele fine, până în colțuri.

*

Am urcat în taxi. Rochia roșie, scurtă, de abea acoperea fundul, împreună cu tocurile înalte, albe, se potriveau perfect cu machiajul și părul buclat ce cădea pe umerii dezgolți.

Șoferul tânăr de cam 19 ani, alerga pe lângă copacii verzi și tufișurile stufoase. Florile colorate, ce aruncau un miros superb, alergau și ele pe lângă noi.

Totul era neclar pe lângă viteza ce o avea șoferul.

-La Club Yris, am spus scoțând din plicul lucios o bacnotă de 50 de lei.

Am aruncat-o pe scaunul din piele, de lângă șofer el zâmbind.

-Cam mult, domniță, mi-a spus el.
-Nu contează, am spus.
-Deci ești fiică de bani gata? m-a întrebat apăsând mai tare pe clapa de accelerare.
-Aș vrea eu, am recunoscut arucându-i o privire fugară.
-Ai măcar 15 ani? m-a întrebat strâmbând din nas.
-Nu mă recunoști. Nu ești printre cei un milion de fani, am pufnit.

M-a analizat mai atent, zâmbind.

-Nu ești vloggerița aia? m-a întrebat.
-Ooo, da, am spus zâmbind.
-Deci ai 18 ani, nu? a spus chicotind.

Doar am afirmat printr-un gest simplu din cap.

Am schimbat privirea spre micile geamuri, pe care se vedea cursa plantelor și oamenilor ce ne înconjurau.

-Am ajuns, a spus șoferul opriând brusc.
-Mulțumesc, am spus coborând din autovechiul.

A zâmbit, apăsând din nou pe clapa de accelerare.

Am deschis ușile mari ale clubului intrând ca o felină. M-am așezat pe un scaun de la bar, comandând un suc cu alcool.

Sigur o să mă fac varză.

Am dat pe gât paharul de sticlă, până la ultima picătură. Am comandat un al doilea pahar, ce nu a întârziat să apară pe blatul alb.

Mirosul de țigări și alcool plutea în aerul închis. Mii de oameni dansau pe ritmul muzicii care bubuia în boxele negre și mari.

Într-un colț, retras de restul lumii o fată cam de 14 ani, urcată pe niște tocuri înalte stătea lângă un bărbat solid, ce nu lăsa pe nimeni să pună mâna pe ea.

M-am apropiat de locul acela, cu niște pași mari, buclele parcă zburând la fiecare mișcare.

-Te rog, lasă-mă. Nu vreau și în seara asta să stau din nou aici, s-a plâns fata.
-Așa a spus tatăl tău. Vă vedeți aici, i-a răspuns bărbatul pe un ton calm.

M-am așezat pe un scaun, fix lângă ei. Le-am ascultat cu atenție mica discuție, până când un alt bărabat și-a făcut apariția lângă fată.

************************************

Bună! Nu pot să cred că deja am ajuns la al patrulea capitol. Sper să vă placă!

Lectură plăcută, cititori!