I Know You || y.seok

64

Privindu-se pentru ultima oara în oglinda, un oftat scurt ii părăseste buzele roșii. Ce se va intampla când va ajunge acolo? Ce-i va spune? Va putea sa-i spună ceva? Atâtea întrebări ce-i măcină sufletul și îl incomodează, răspunsurile pe care doreste sa le afle fiind împrăștiate în locuri total străine.

Merge incet, cu privirea aruncata undeva în adâncul mintii sale, continua a-și musca buzele din pricina emoțiilor și a sentimentelor ce-l încolțesc și-l constrâng cu fiecare pas făcut. Ale naibii aceste cai ale destinului făcute special să-l aducă în pragul unei situații greu de depășit.

Ajuns la destinație cu jumătate de ora înainte de cea stabilita, corpul i se înmoaie brusc, nevoit fiind să-și sprijine trupul de cel mai apropriat zid. Ce avea sa facă? Nici el nu știe. Ce avea să-i zică? Nu crede ca va putea nici măcar să-l priveasca. Al naibii fie el cel care l-a tras în prăpastia celor mai chinuie suflete, nevoiți fiind astfel sa se zbată impreuna pentru fericire.

Și totuși curiozitatea îl roade pe interior, îl macină și îi creea gânduri de care nici nu auzise. Ce avea să-i zică el? Ce era atât de greu de spus? Sa fie oare doar o simpla scuza pentru a-l face sa cedeze? Nega, nu-l poate crede o astfel de persoana, nu pe el. Atunci? Nu știe, dar cu siguranță va afla.

Pe de alta parte, complet opusa realității, Hoseok privește fereastra autobuzului, gândurile sale fiind izgonite în locuri neintalnite de picior omenesc. La fel și el, stresat și emoționat, constrâns de întrebări fără răspuns, își sprijină cu grija capul de geam și suspina.

Ajuns la destinație, coboara incet din autobuz și trage adânc aer în piept, expirând abia la vederea cafenelei.

"Daca nu e el..ce voi face?" Se întreabă, răspunsul întârziind sa apara.

Atenția fiindu-i furata de sunetul telefonului, îl scoată cu grija din buzunar și-l deblochează.

Chat: AgustD

Am ajuns.
12:03

Mai ai mult?
12:04

Mai vi?
10:05

Hoseok, știu ca citești mesajele. Raspunde.
12:06

Hyung..
12:06

Daca îmi spui ca nu vi..jur ca..
12:06

Sunt aproape..
12:07

Ce? Serios?
12:07

Da, te vad. Îmi place cum te-ai îmbrăcat. :)
12:08

Si ești dragut când ești surprins, hihi
12:09

...nu te vad
12:10

O sa ma vezi..doar..
12:11

Doar mai dă-mi puțin timp
12:12

Hoseok, nu ești singurul stresat
12:13

Hyung..
12:13

Si mie îmi place cum te-ai îmbrăcat.
12:15

😂 asa de șocat am fost și eu?
12:16

..Hyung..
12:17

Fă-mi cu mana
12:17

Zambeste-mi
12:18

Hyung, abia îți vad fata din cauza șepcii..
12:19

E mai bine?
12:19

Da..
12:19

Hyung..nu te apropria..
12:21

Hyung...te rog..
12:22

Privind în continuare asfaltul închis la culoare, înghite în sec. Corpul ii tremura incontrolabil, iar realitatea i se pare atat de străină încât situația de fata îl face sa creadă ca se afla în cel mai minunat vis avut. Ce avea sa facă? Cu fiecare pas pe care brunetul îl face, inima i se strânge în piept.

Yoongi însă încearcă din răsputeri sa distruge zidul fricii ce-i desparte. La vederea sa, deși cu greu din pricina distantei, a simțit cum golul din sufletul sau se umple incet. A simțit cum toate greutatea de pe umeri i-a fost luata brusc și spre surprinderea sa, inima i s-a umplut de bucurie, astfel dorința de a se aproprie de el devenind din ce în ce mai mare.

La vederea încălțămintei brunetului, Hoseok înghite în sec. Și acum..ce avea sa se întâmple? Asta e întrebarea pe care și-o pun amândoi, răspunsul fiind nevoiți să-l găsească impreuna.

"Buna, numele meu este Min Yoongi. Incantat de cunoștință."

----------------------

Va deranjează dacă îmi lăsați o mica părere? :)