Ramasi singuri in incapere toti au inceput cu intrebarile. Nu se mai opreau,desi eu nu raspundeam la niciuna. Louis statea rezervat in tocul usii ,uitandu-se la mine cu o privire trista. El era singurul care nu punea intrebari. Ma intreb de ce?
-Hope,ma auzi? Intreaba Cloe scuturandu-ma.
Nu i-am raspuns nici la intrebarea asta. Imi era frica. Daca incepeam sa vorbesc nu puteam opri lacrimile,iar eu nu mai vreau sa plang. Ma consum prea mult. Stateam nepasatoare pe pat privind spre nicaieri. Priveam fix catre perete,dar nu vedeam peretele. Vedeam imagini cu mama mea chinuindu-se. Era strapunsa de boala si statea intinsa pe pat. Imi este frica de aceste momente .N-as suporta sa o vad asa. As muri pe dinauntru. Lola intra la mine in camera fulgerator.
-Eu merg cu mama la piata. Ne intoarcem tarziu. Imi spune luand caciula mea alba din cuier.
-Imprumut asta. Nu te superi ,nu? Ma intreaba . Nu o bagam in seama. Eram prea blocata in mintea mea ca sa mai gandesc limpede.
-Am sa iau tacerea ta ca pe un nu. Spune apoi pleaca.
Nu m-am miscat din loc nici macar o secunda. Restul erau exasperati si incercau sa ma faca sa vorbesc. Numai Louis nu facea nimic. De ce e asa nepasator? Aseara era gata sa ma ajute si acum? Stie foarte bine ca mama are probleme si totusi el sta acolo si nu spune nimic. Asta ma enerveaza,dar gandurile negre apar din nou si nu le pot rezista. Am oftat. Macar sa le arat ca sunt in viata. E crunt ce se intampla. Cuvantul durere a fost folosit de atat de multe ori incat a devenit o rutina sacaitoare. Louis se miscase de la locul lui si se apropie de patul meu. In sfarsit! Habar nu am de ce am aseptat sa vina langa mine. Nu vreau sa para ca am nevoie de atentia lui,dar aseara ma simteam atat de bine in preajma lui incat...incat am crezut ca prezenta lui langa mine imi va diminua durerea. El nu facea nimic. Pe bune? Ma analizeaza din cap pana in picioare,dar nu indrazneste sa spuna nimic,in timp ce ceilalti cauta o modalitate prin care sa ma faca sa vorbesc. Louis isi atintii privirea in jos. Nu il vedeam atat de bine fiindca eu ma uitam numai in fata,iar el statea in dreapta mea,dar stiam la ce se uita. Sau banuiam. Uitasem sa imi trag manecile in jos si presupun ca taieturile erau evidente. Ma intreb cum de mama nu le-a vazut? Sau Cloe? M-am miscat stresata,iar Louis si-a pus mana peste incheietura mea dreapta. La naiba! Simt din nou acea durere,dar strang din dinti si tac din gura. Ceilalti erau prea ocupati cu planurile lor de a ma tortura pana am sa vorbesc incat sa observe ce se intampla de fapt in camera mea. Mi-am ridicat ochii,cu o oarecare jena,si l-am privit pe Louis. Avea o expresie neutra,dar ochii lui il dadeau de gol. Era dezamagit si suparat. Am oftat din nou lasandu-ma sa cad peste pieptul lui. Ma cuprinde cu bratele sale mari si imi ofera imbratisarea de care aveam nevoie. Se pare ca asta ma ajuta. Parca suferinta era un ocean in care inotam,iar bratele sale peste spatele meu erau aerul de care aveam nevoie pentru a nu ma ineca. Ma duceam la fund fiindca mereu necazurile veneau cu nemiluita,iar Louis ma scotea la suprafata. E ciudat ca am ajuns sa depind de el,sau mai bine spus de imbratisarile sale,dar pentru prima data simteam ca pot sa trec peste greutati. Simeam ca le pot calca in picioare exact asa cum m-au calcat ele pe mine in trecut. Dar peste asta pot sa trec? Pot sa traiesc gandindu-ma ca ingerul meu va fi luat mai devreme sau mai tarziu de langa mine? Nu sunt sigura. Niciodata nu am fost sigura de ceva,dar acum sunt suta la suta sigura ca aceste brate ma ajuta enorm de mult. Poate ca Louis nu realizeaza,dar simpul sau gest ma imbarbateaza . Mi-am ridicat privirea pentru a-i vedea fata. Tot trista a ramas. Am oftat,iar Cloe,JJ si George s-au apropiat de mine.
-Hope,draga,spune-ne ce s-a intamplat. Ma roaga JJ.
L-am strans pe Louis mai tare in brate apoi m-am intors cu fata catre ei.
-M-mama.....mama.Incerc sa spun ce mi s-a intamplat,dar nu pot.
Am inceput sa tremur si sa lacrimez asa ca Louis m-a strans mai tare in brate. Se pare ca oricat de mult as incerca sa nu plang nu pot. Louis ma mangaia intruna pe spate si imi soptea sa ma linistesc.