LOUIS POV.
Dupa ce Hope a plecat am coborat in living.Toti erau acolo uitandu-se la televizor,iar cand l-am auzit pe JJ injurand am stiut ca e ceva serios.
-Hei. Care-i treaba?
-Louis omule,e nasoala treaba. Imi spune George.
-Convinge-te singur. Spune Cloe.
Ma uitam atent la stiri,unde se prezenta cazul in care eu am fost cuplat cu pamantul cand acel tir ma lovit. Era foarte ciudat. A trecut mult timp de atunci si nu inteleg de ce da acuma cazul la televizor.
Reporter: Sunt in locul in care un tir a intrat intr-un motociclist care ,se pare ca era intr-o cursa ilegala cu unul dintre prietenii sai. Nu-i stim numele,dar stim ca motociclistul nu era atent,iar tirul l-a luat din plin. Acest accident s-a intamplat in urma cu cateva luni,iar acum motociclistul se simte bine. Ciudat este ca tirul nu s-a oprit sa ii acorde ajutor tanarului. A mers mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. A lasat in urma lui un ambalaj dubios. Se pare ca soferul l-ar fi aruncat dupa ce consumase ce era in el. Hartia e deteriorata,dar un miros dulceag si intepator a ramas imbibat pe ea. Cercetatorii nu stiu inca ce este,dar incearca sa rezolve. Atat pe ziua de azi. La revedere!
Ce. Mama. Naibii. A. Fost. Asta?
-Stiam eu ca ceva nu era bine. Am spus eu nervos.
Pur si simplu ceva nu se leaga. Clar n-am de gand sa stau cu mainile in san. Mi s-a pus pata pe acel sofer si am de gand sa ii dau de capat acestui "caz".
-Ce-ai de gand? Ma intreaba JJ.
-Mergem in oras.
-Ce? Omule ai inebunit? Sunt politisti pe acolo. Isi vor da seama ca inspectam zona si poate ne alegem si cu o amenda,avand in vedere ca tu esti motociclistul care facea curse ilegal,iar JJ este asa zisul prieten. A spus Cloe.
-Merge-ti sus si imbracati-va.
-Tu ai auzit ce am spus eu?
-Va trebui sa ii trimit un mesaj lui Hope. Nu vreau sa stea singura acasa,dar trebuie neaparat sa merg acolo.
-Louis,esti un idiot. Nu pot sa cred ca nu-ti pasa.
-Iubit-o la ce te asteptai din partea lui? Sti doar ca nu se poate abtine. Ii spune JJ sarutand-o. Brusc mi s-a facut dor de Hope si de saruturile ei timide. Am sa ii trimit mesaj sa ii spun ca merg in oras cu baietii. Nu vreau sa o implic in toate astea. E mai bine ca ea sa nu afle.
Eram in drum spre oras,facand un plan ca sa putem scapa de politisti. Trebuia sa mergem in zona in care soferul a aruncat ambalajul. Sunt sigur ca pe langa acel ambalaj mai este ceva. Ceva pe care politistii nu l-au vazut. Am hotarat ca o sa simulam o cursa pentru a le atrage atentia. Ei vor vedea cursa ilegala si se vor tine scai de prietenii mei,in timp ce eu voi scana teritoriul. Niciodata nu ne-au prins si nici nu vor putea. Am intrat pe o straduta pustie,pentru a ma ascunde cat timp baietii vor incepe operatiunea. Cloe imi va da un telefon cand vor iesii din oras,iar eu voi putea sa caut linistit. Cursa ii va plimba pe politisti pana in satul cel mai apropiat de oras si inapoi,timp in care au imi voi putea vede de treaba. Sper ca totul sa functioneze.
Apelul primit de la Cloe imi arata ca planul a fost pus in aplicatie. Imi ridic privirea din telefon cand aud zgomotul facut de motoare si ma aplec putin in jos pentru a nu fi observat. Eram in masina,iar masina era dupa un copac gata pregatita sa plece. Am vazut cele trei motociclete zburand prin fata mea si cu doua masini de politie in urma lor. George imi facu cateva semne cu farul motorului inainte sa treaca pe langa mine. Cand masinile au trecut de mine,frumusetea mea alba a luat-o la goana pe asfalt. Locul in care trebuia sa ajung era la doar cateva strazi distanta. Mi-am oprit masina la coltul strazii si am mers spre mijlocul drumului. Erau urme de frane peste tot,ca si cum cineva ar fi pierdut controlul masinii,iar apoi franele continuau intr-o linie dreapta pana la colt,unde dispareau. Cautam cu atentie ceva care sa ma ajute. Orice hartiuta as gasi sunt sigur ca George imi va spune totul despre ea. Are diferite aparaturi la el in camera care le-a primit de la verisorul sau,care,ca tot venii vorba,e agent la SRI. George mereu a fost pasionat de aparaturi si informatica,deci poate depista absolut orice. Cautam ca un nebun orice ambalaj sau subsanta,dar tot ce am gasit pana acuma sunt pietre,pietre plictisitoare care nu ma pot ajuta cu nimic. Am dat nervos cu piciorul intr-o piatra mai mare. Nu se poate sa nu gasesc nimic. Trebuie sa fie ceva. Piatra in care am dat s-a rostogolit,iar sub ea se afla un fel de praf albicios. M-am aplecat si am luat putin pe degete. Nu parea a fi faina sau creta. Avea o textura aparte,o textura care imi amintea de ceva sau cineva. Am scos din buzunarul pantalonilor o pungulita,gen acelea in care sunt bagate bijuteriile,si am pus tot praful in ea. M-am uitat mai atent la pugulita transparenta incercand sa imi aduc aminte unde am mai vazut acel praf. Telefonul mi-a vibrat in buzunar. L-am scos rapid raspunzand apelantului,care era JJ.
