XXVI

899 28 8
                                    

LOUIS POV.

George nu a putut descoperii exact ce este acel praf,fiindca s-a amestecat cu praful de pe jos si cu pamantul de acolo. Aveam nevoie de ambalaj,iar cum ambalajul este la cercetatori tot ce putem face este sa il furam. Acea statie de cercetari este la cativa kilometrii distanta de noi. Deja aveam planul bine facut. In acea institutie este un foarte bun prieten de-al nostru. A fost si el motociclist,dar s-a angajat aici. Era paznic,iar ce trebuia el sa faca era sa ne deschida poarta din spate si sa lase usa deschisa in laborator. Cercetatorii mergeau la masa si inchideau sala,iar el trebuia doar sa o deschida. Vom inlocui bucata de ambalaj cu unul de la bomboane mentolate. L-am mototolit si calcat in picioare pana cand s-a desfigurat.

Am ajuns in fata institutii si am parcat in spatele ei. Ne-am dat jos de pe motoare ,dar le-am lasat pornite,in cazul in care ne prinde cineva sa fim pregatiti. Ronald ne-a deschis usa din spate lasandu-ne sa intram.

-Gasiti repede camera,eu nu pot intra cu voi. Aveti 30 de minute pana cercetatorii termina de mancat. Intrati si iesiti imediat.

-Mersii Roni. Ii spune JJ.

Am mers rapid in cladire si incercam sa fim cat de discreti puteam. Ma simteam ca intr-un film de actiune,cand hotul intra intr-o banca si facea salturi peste sistemul de raze x numai ca sa ajunga la un diamant pretios. Intr-un final am gasit camera si am intrat fara nicio problema. 

-Ce cacat? Injur cand vad ca ambalajul era protejat de un sistem activat prin parola.Pe bune?

-Fara griji . Rezolv eu. Spune George.

Statea in fata calculatorului si incerca sa sparga parola. De obicei e bun la astfel de lucruri,dar acum ii lua prea mult. JJ statea de veghe,iar eu eram pregatit sa iau ambalajul si sa il inlocuiesc. 

-Ce dureaza atata? Intreaba JJ.

-Eh dracie. Are un sistem bun. Va dura ceva. Na raspunde George.

In maxim 10 minute cercetatorii vor fi aici. Nu vom avea destul timp la dispozitie.

-La dracu,George. Grabeste-te. Tip eu.

-Gata.

Toate acele mini raze au fost indepartate imediat,iar eu am facut schimbul rapid. George a activat din nou sistemul apoi am plecat. JJ ne-a impins inapoi in camera speriat ca de bombe.

-Louis omule,e de rau.

-Spune-mi ce e inainte sa te fac mancare de catei.

-Vin chimistii.

-Rahat.

Cautam un loc bun de ascunzatoare. Trebuie sa il sun pe Roni sa ne scoata de aici.Nu am apucat decat sa ii dau un bip,fiindca un barbat care avea in jur de 40 de ani intrase in camera.

-Ce naiba? Spune chimistul.

Fir-ar! Am uitat sa inchidem usa. Cat de imbecili puteam fi? Eu si JJ eram ascunsi dupa o masinarie aproape de iesire,iar George era intr-un dulap de langa usa.L-am vazut pe Roni venind grabit.

-Domnule Ronald,va cautam.

Roni a inghitit in sec uitandu-se prin camera pana cand ne-a vazut. A facut ochii mari apoi s-a concentrat pe discutie.

-A da?

-Sti cumva cine a lasat usa deschisa? Intreaba chimistu indreptandu-se catre dulapul unde George statea.

Roni a facut o fata gen" Ce bataie o sa va dau",apoi s-a uitat catre noi. Ii faceam disperat cu mana catre dulap.Chimistul deschise dulapul intorcandu-se cu capul catre Roni. El a facut ochii mari cand l-a vazut pe George acolo.

" I'm fine"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum