Chapter 11 - Evol

933 40 10
                                    

                                                  Chapter eleven     -     Evol  

     M-am foit sub patura mult prea groasa pentru vremea care se incalzea tot mai mult. Din cauza calduri, somnul meu s-a evaporat lasand in urma pe corpul meu transpiratie. Mi-am frecat ochii intorcandu-ma buimaca pe partea libera. Dar nu e libera. Am scos capul din perna ca sa gasesc un corp cunoscut stand pe marginea patului. Am dormit langa el. Cum de s-a intamplat asa ceva? Spatiul dintre noi era unul mare, nici o posibila atingere, dar totusi. Am domit in acelasi pat cu el, e prea mult, nu? Curiozitatea ce face parte din saculetul necuratului, m-a facut sa imi intind gatul pentru a-l vedea mai bine. Dormea cu spatele la mine. Am inghitit in sec cand am vazut pe sub patura ca nu avea tricou pe el. Tricoul lui era strans in pumnul sau prabusit pe noptiera. Am incercat sa imi stapanesc gandurile rele, dar in zadar. Pana la urma el nu va sti, doarme. Mi-am muscat buza, apropiindu-ma usor si putin mai mult de el. Mi-am intins mana spre fata lui ne putand sa imi stapanesc dorinta de ai atinge obrajii. Eram pe aproape, dar miscarea lui brusca m-a facut sa sar din pat. Stateam pe marginea patului incercand sa par ca fac altceva de cat ceea ce faceam. Nu mi-am putut stapanii tentatia din ai privii ochii cu cata perfectiune se deschideau si cum clipeau des in incercarea de as clarifica vederea. Aproape ca voiam sa ma urc din nou in pat si sa-i sarut fiecare pleoapa. Mi-a zambit usor.

- Hei! Oh, vocea lui ragusita.

- Hei! Pentru prima data ma simteam relaxata in preajma lui.

S-a intins pe sub asternuturi  scotand un sunet de trezire. M-am miscat usor, apropiindu-ma de usa si vrand sa ies din camera. In spatele meu a aparut si el. Ne-am miscat incet pe hol pana am ajuns in livingul exagerat de luminos. Aproape am ras cand l-am vazut cu mana la ochi pana s-a asezat pe canapea. S-a intins din nou, acum avand o imagine clara asupra abdomenului sau. Doamne. Cat de minunat sa privesti muschii unui barbat. Si tatuajele acelea, care, parca, ii sunt ca pe turnat. M-am scarpinat la ceafa, gest ne obisnuit mie, dar asta doar pentru a ma ajuta sa privesc in alta parte. Sunetul unei pungi m-a facul sa il privesc din nou pe barbatul perfect. A asezat aceeasi punga de pastile pe masa si m-a privit facandu-mi semn cu privirea sa le iau. Am dat din cap si m-am intros ducandu-ma prima data la baie.

Mi-am stropit fata de cateva ori cu apa rece gandindu-ma la intamplarile de ieri, mai exact la cele intamplate seara trecuta. M-a sarutat si am acceptat. M-a ridicat in brate si m-a asezat in patul sau. La indemnele lui de a ma intinde, am si adormit. De aici nu imi mai amintesc nimic. Ce a facut, ce a vorbit cu Zack sau cum a ajuns in pat, nu stiu. Nu m-a omorat, nu mi-a facut nimic rau, dar totusi a facut ceva ce nu ma asteptam, din nou. In acel sarut am simtit o tristete din partea lui, un regret. Dar mi-a placut, si cu siguranta si lui i-a placut. Mult mai mult decat mie.

M-am privit atent in oglinda si aveam nevoie urgenta de un dus. Insa acum nu era posibil. Nu aveam nimic de schimb. Si nici bani nu aveam. Trebuie urgent sa ma angajez. Mi-au fost intrerupte gandurile cand am auzit un ciocanit in usa.  Am deschis usor usa privind prin crapatura spre baiatul periculos.

- Trebuie sa iti iei pastilele. Parea plictisit.

Am incuvintat, iesind din baie. Ma asteptam sa vina dupa mine, dar a intrat in dormitor cand telefonul i-a sunat. In genunchi m-am asezat langa masa si am inceput sa imi iau pastilele. Ma gandeam ce as putea sa ma angajez, ceva usor si cat sa imi permita sa imi pot lua macar ceva de imbracat. M-am ridicat de pe jos si m-am asezat pe pervazul ferestrei. Mi-am inchis ochii simtind briza diminetii. Acum era cu mult mai devreme decat ziua trecuta. Era abia noua si ceva. De la inaltimea asta puteam sa vad destule strazi goale. O sambata goala.

End ~ A Year To Live? // z.m.   PAUZĂUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum