Forever 2 (Liam Payne//Vampire FanFic)

Capitolul 56

        

           

      

                                                              Capitolul 56

        

You let me go and I’m losing sleep, 
Counting your lies like I’m counting sheep

                                                        (”Goodbye Gone”-Lucy Hale)

-Din perspectiva lui Liam-

Cuvintele lui Eve mă lovesc precum un pumn puternic în stomac....mă fac să rămân nemișcat aici uitându-mă la ea cum pleacă.

Lacrimile încep să se scurgă pe obrajii mei și mă uit cum silueta ei devine din ce în ce mai micăpănă de dispare în totalitate,ca mai apoi mintea mea să abereze că încă aș vedea-o,cu ochii ei roșiși obrajii la fel de roșii.

**                                   **                                 **

-Nu Liam.Felicitări,ai reuşit să mă atingi acolo unde doare cel mai tare,te urăsc.

Cuvintele ei încă sunt în mintea mea,la fel de clar ca atunci când le-a spus pentru prima dată,au trecut trei zile de cânt mi-a spus asta,dar nimic nu s-a schimbat de atunci.

Trei zile și imaginile cu ea sunt încă proaspete în mintea mea,lacrimile care erau pe obrajii ei (pe care simțeam o nebună dorință să le șterg ,și încă îmi vine să mă bat pentru că am făcut asta) ,ochii ei roșii și pufoși de la plâns și deasemenea pbrajii ei roșii.

Văzând toate aceste lucruri,realizez cât de sensibilă este Eve defapt,pretinde că este nepăsătoare exact ca să nu fie distrusă....și eu am reușit să fac asta 

-Eh,poate că meritam asta. Mormăie și duc din nou sticla de lichior la gura mea,lichidul care acum mult timp era arzător acum este doar apă chioară pentru papilele mele gustative.

Alcool-ul nu este un răspuns,dar acum pare cea mai bună soluție să uit de ceea ce s-a întâmplat între mine și eve,faptul că Eve a ales să plece.....atunci când putea să mă asculte,când aveam mai mare nevoie de ea...bănuiesc că ea a fost doar o altă fată,nu Diana a mea.

Un bubuit mare se aude în ușă și eu îmi dau ochii peste cap știind că este doar Louis sau Niall sau unul dintre ceilalți băieți așteptând ca eu să îi scot din cine știe ce căcat...dar pe mine cine mă scoate din asta?Nimeni,cum este și evident.

Un alt bubuit de aude de asta asta,urmat de mai multe bătăi în ușă....mă ridic cu greu de pe podea și îmi fac drumul spre ușă,deschid ușa și încep să țip fără să mă fi uitat cine este la ușă.

-TU NU ÎNȚELEGI CĂ NU VREAU SĂ RĂSPUND?PLEACĂ DRACULUI ACASĂ ȘI LASĂ-MĂ! 

Încerc să îmi recapăt respirația,în ultimile trei zile orice fac pare să fie extrem de obositor,poate că este faptul că nu pot dormi....faptul că am coșmaruri cu Eve.

-Liam? Își duce o mână la gură și ochii albaștrii se fac cât cepele.

-Ugh,mai rău nu se putea. Mormăi cât pentru mine și mijesc ochii la ea -Tu ce dracului cauți aici? Spun mai tare și ea trece pe lângă mine ,intrând în apartament.

-Liam,iubitule,eram îngrijorată....nu ai venit la școală de trei zile și nenorocita aia de Eve pare ca și cum ar fi dat o mașină peste ea,și atunci când cineva o întreabă de tine spune că nu îi pasă. Fac o mică pauză după care continuă rapid trecându-și mâna peste pieptul meu -Ce mai ”prietenă” ai și tu. Își dă ochii peste cap.