Forever 2 (Liam Payne//Vampire FanFic)

Capitolul 67

        

           

      

                                                              Capitolul 67

       

There's nothing that I wouldn't do
It's not the way I planned it
Show me how you want it to be
Tell me baby 'cause I need to know now, oh because

(Britney Spears-”Baby One More Time”)

-Din perspectiva lui Liam-

                 

                   Eve stă în aceeași poziție de mai mult de cinci minute și deja încep să mă tem că dacă nu cumva i-am spus mult prea dur asta,sau dacă se presupuneacă trebuie să știe.Stai de ce mă îngrijorez eu dacă trebuia să știe?Evident că trebuia să știe....este viitorul ei stricat de propria ei mamă...deci merita să știe,poate că ceea ce nu merita este faptul că mama ei i l-a modificat,dacă nu s-ar fi prins nimeni cel mai probabil viața ei ar fi fost condamnată la una fără fericire.Am făcut ceva rău?

Îi lipesc capul de pieptul meu și încep să mă joc cu părul ei în încercarea de a o face să se simtă mai bine,în același timp cealaltă mână a mea este înfășurată în jurul taliei ei să o blochez din a face vreo mișcare.Știu ce face...acum se gândește apoi o să se ducă la mama ei să îi ”scoată ochii”

-Eve.Spune ceva.Mâna care este pe talia ei se ridică ca să o folosesc să îi ridic fața iar cealaltă încă de joacă cu părul ei. -Știu că e airea.Te înțeleg....dar în același timp nu trebuie să te întristezi.Știi Eve.mai bine mai târziu decât niciodată. Încerc să îi ridic moralul dar nu pare să meargă.

     

-Din perspectiva lui Eve-

Cuvintele lui Liam nu mă surprind chiar deloc pentru că știu că mama ar face orice doar ca să ”mă scape ” de Liam pentru că vezi doamne el m-ar vrăji doar ca să mă ia de lângă  ea .

-Știu Liam.Dar niciodată nu aș fi crezut că ea ar merge vreo dată atât de departe.Mă mișc inconfortabil și îmi las capul să cadă pe pieptul lui. -Mă deranjază foarte tare ce a făcut și mi-ar face plăcere să îi dau șansa de a vorbi înainte să fac ce tocmai mi-a venit în cap și defapt ceea ce merită. Oftez și degetele lui Liam se joacă cu părul meu relaxându-mă puțin.

Mai stau cam încă vreo cinci minute apoi mă ridic și iau una dintre perechile de pantaloni de trening ale lui Liam și pornesc spre ușă.Faptul că îl aud ridicându-se din pat mă face să mă întorc la el și să mă uit la el lung înainte să îl sărut.

-Liam.Mă duc acasă.Să vorbesc cu mama.Promit că am să am grijă.Te sun eu mai târziu.Promit.Îl sărut din nou înainte să plec pe ușă.

     

-Din perspectiva lui Liam-

    

-Liam.Mă duc acasă.Să vorbesc cu mama.Promit că am să am grijă.Te sun eu mai târziu.Promit.Eve mă sărută apoi pleacă.

Stau și mă uit îndelung la ușa închisă din fața mea apoi realizez ce tocmai o să se întâmple.Nu este o idee deloc bună să o las pe Eve să se ducă acum acasă.SIGUR o să se certe cu maică-sa și cine știe ce dracului o să mai facă.Îmi iau repede un tricou și teneșii și plec după ea.