Our Complicated Life |.A.G.|

Capitolul 6

 Am deschis ochii si am vazut.o pe Ally dormind pe un scaun langa patul meu. Ma uit in jur si imi dau seama rapid ca sunt intr.un spital! Stai,acum imi amintesc!! I.am spus mamei ca copilul e al meu si a vrut sa ma omoare!Dar ce s.a intamplat dupa??

  -Hei,Alison...a zis Ally ma observa nedumerita.

 -Hei...Ce s.a intamplat?

 -Mama a vrut sa te omoare....a reusit sa iti injunghie stomacul,dar i.am dat cu o vaza in cap si a lesinat. Mi.a fost asa teama,Alison!! Apoi,amandoua erati inconstiente asa ca am sunat la salvare. Le.am povestit doctorilor ce s.a intamplat si au dus.o pe mama la spitalul de nebuni si..

 -Stai putin,CE?? Mama e la spitalul de nebuni??Si noi ce ne facem??Cum o sa ne descurcam??

 -Acum vine vestea,Alison....Vom locui intr.un centru de adoptie de cum te faci bine.

 -C...Cen...centru de adoptie??zic eu balbaita. Nu,NU! NU SE POATE!!!

 -Alison e totul ok! Vom fi impreuna,nimic nu ne va putea desparti,jur! Totul va fi bine!a zis Ally si m.a imbratisat stangaci.

    *peste doua saptamani*

  -Neatza,Alison!! Ti.am facut eu bagajele asa ca nu ai pentru ce sa.ti faci griji! Haide,in fata ne asteapta masina centrului de adoptie.

 Ma dau jos din pat lenesa,incercand sa ma trezesc. Nu vroiam sa merg intr.un centru stupid! Ne.am urcat in masina si iata.ne in drum spre centru.

Cand am ajuns,am fost primite calduros de o femeie in varsta si o multiume de copii care au strigat "BINE ATI VENIT IN FAMILIE!" cand am intrat. Desi uram ideea sa fiu intr.un centru de plasament,acesta parea foarte iubitor si prietenos.

 -Buna,dragele mele! Eu sunt doamna Belfoy,dar puteti sa.mi spuneti Mary. Copiii care sunt de mici aici imi spun "Buni"!

 -Buna ziua! Eu sunt Ally si ea e sora mea mai mare,Alison. Eu am 16 ani si ea are 19.  

 Din cate se vede lui Ally chiar ii place ideea de a sta aici...Si cum Ally e totul pentru mine,nu vreau sa.i stric buna dispozitie cu depresia mea asa ca e timpul sa scot actrita din mine.

 -Buna!! Incanata de cunostinta,doamna Belfoy! Sunt sigura ca o sa ne intelegem foarte bine!spun cu cel mai mare zambet pe care mi.l permit muschii fetei sa il arat.

 Doamna B. ne.a condus la etaj unde ne.a condus in camera noastra. De cum am intrat si am vazut paturile supraetajate am strigat:

  -EU DORM SUS!!!

Ally isi da ochii peste cap si rade,punandu,si bagajele pe patul de jos. In secunda urmatoare o vad tinandu.se de burta gemand.

  -Ally,esti ok?

 -Da...sunt bine. Probabil e din cauza sarcinii...

 -Mai bine te.ai aseza putin! zic si o tin de mana pana ajunge la pat. O intind cu grija pe patura moale si ma asez langa ea tinand.o de mana.

  -Hei,Ally,uite.te la mine! Totul va fi bine,sunt aici cu tine! Iti promit ca te voi ajuta cu copilul,nu o sa te parasesc niciodata! 

 -Alison...nu vreau copilul asta....In noptile care le.am petrecut alaturi de tine la spital m.am gandit la asta si ar fi o cale prin care eu sa nu am copilul acesta...

 -Ally...

 -Nu,lasa.ma sa termin te rog! Dupa ce o sa.l nasc vreau ca tu sa ai grija de el....Sa fi mama lui. Bineinteles,eu voi fi acolo sa te ajut daca ai nevoie,dar nu ca mama. Si asta poate fi micul nostru secret,Alison! Nimeni nu trebuie sa stie!! Te rog mult,surioara...

 Stau si analizez ce tocmai mi.a spus....O iubesc enorm si vad clar ca sarcina asta o tulbura tot mai tare si e speriata de moarte. Am sa fac tot posibilul sa o fac sa se simta bine asa ca i.am zis:

  -Bine...accept. Voi fi mama copilului tau...

 -Oh,Alison,nici nu sti cat ma bucur! Te iubesc asa de mult,esti cea mai buna sora pe care o poate avea cineva!! zice si ma strange intr.o imbratisare lunga si plina de iubire adevarata.

 

 Hey,muffins!!! :* <3  Stiu ca acest capitol nu.i asa interesant,dar nu prea am avut inspiratie azi si scuze ca e asa scurt! :) Sper ca va place povestea si promit ca in urmatorul capitol sa va intampla ceva maret :)) SURPRIZAAA