Capitolul 19

10.5K 692 266
                                    

filipdana
multumesc pentru coperta minunata😍💝💋💋


Eva

Fir-ar ma-sa a dracu de stoarfa nenorocita si urata si aroganta. Siliconata naibii. Urata. Țâțoasa si buzata dracului. Proasta si urata. Cioara vopsita blonda. Cracanata dracului.

Aaah, trebuia sa sar la gatul ei sa o nenorocesc pe proasta. De unde pusca mea a mai aparut si asta?

Imi vine sa urlu si sa ma duc la el sa-i car pumni si picioare pana imi linistesc toti dracii.

Acum cand proasta a plecat si n-am fost pe faza sa-i pun piedica, nu-mi mai ramene decat el sa-mi descarc nervii.

Si da, chiar daca nu vreau sa recunosc, el e cel mai potrivit pentru asta, fiindca e singurul vinovat. Cum mama dracului sa te culci cu altcineva cand tu ai gagica. Si nu cu oriciune, cu mine, o urata in pusca mea, iar el are acasa o papusa plina de silicon.

Cum dracu sa inseli fara nici o remuscare? Lasa ca si eu il insel pe Alex, dar macar am remuscari.

- Eva, mai adu-mi o cafea.

S-o crezi tu desteptule. Asteapta mult si bine, pana ti-o creste barba. Trebuia sa o pui pe 'buzisoare' sa-ti aduca inainte sa plece, de la mine nu mai vezi nimic.

- Eva!

Taci dracu! Lasa-ma. Nu vreau sa-ti vad fata de amorezat ranit acum. Prostule. Iti plac țâțele din plastic.

Doamne, ajuta-ma sa-mi pastrez calmul si sa nu fac vreo prostie.

Usa biroului se deschide cu putere si domnul imi-place-sa-ling-plastic se sprijina de perete cu mainile in san.

Nu spune nimic, doar se uita la mine sau si mai bine, prin mine. Ce vede? Face diferenta intre carne si plastic? E enorma, nu ne comparam.

Ratusca nu are nici o sansa in fata lebedei frumoase, e evident.

- Nu m-ai auzit?
- Aaa...eu...

Zambeste in coltul gurii, fix cum ii place inimii mele proaste si am uitat iar cum ma chema. Se desprinde de perete, insfaca de pe birou cana mea de cafea si bea direct.

- Heeei...
- Ce-i?
- E a mea.
- A fost. Acum e a mea. Inclisiv cana pentru ca ai spart-o pe a mea.

E bolnav? Era tot a mea si aia. Ma uit la cana care o duce la buze si apoi la ochii care parca imi zambesc provocator.

- E roz.
- Nu ma deranjeaza.
- Iti iau alta.
- N-am nevoie, o am pe asta.
- Nu esti suparat?

Futu-i... Pff, de ce dracu nu pot sa tac? Gura proasta!

- Eva...
- Nu lasa, scuza-ma, nu ma intereseaza.
- Eva...
- Nu vreau sa stiu!

Ma ridic in picioare si il infrunt pentru ca vrea sa vina spre mine. N-am nevoie de resturi, poate sa faca bors ca-mi e egal cu zero. Trebuie doar sa stie ca eu nu mai pic in plasa lui.

- Dar n-am de gand sa ma justific. Vroiam doar sa-ti spun ca...
- Nu ma intereseaza!
- Sa dea naiba in gura ta, ba te intereseaza.

Ma prinde de o mana si fara prea mare efort ma trage fix la el in brate.

- Lasa-ma.
- Taci si asculta.
- Nu vreau sa aud nimic. La la la laaa...

Incepe sa rada de vocalizele mele, imitatie jalnica de cantec si-mi opreste orice aberatie cu gura lui peste a mea.

Nuuu. Stiu ca s-au certat cat au stat in birou dar n-am de unde sa stiu ca nu s-au si pupat. Nu vreau sa simt gust de silicon in gura asa ca nu-mi desfac guzele oricat de insistent ar fi.

Iubirea lui Edy 🔞 Vol 5Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum