Iubirea lui Edy 🔞 Vol 5

Capitolul 46

Eva

- Eva, deschide usa. Eva, nu te purta ca un copil.
- Lasa-ma in pace Margo, pleaca.
- Deschide usa ca-l chem pe David sa o sparga sa stii.

Da da, e usa mea, nu mi-o sparge nimeni. Sa ma lase in pace ca m-au mintit si ei. Toti m-au mintit.

Imi suflu nasul in batista si recunosc pentru mine si numai in capul meu ca singurul care nu a facut-o a fost Eduard. Stiu ca am indrugat numai baliverne, dar asta mi-a venit pe limba sa spun.

- Eva!

Eram nervoasa ca l-am vazut in curte la Margo si David si pentru ca ei m-au mintit, i-am zis si lui ca a facut-o. N-a facut-o, sunt constienta ca nu m-a menajat niciodata cu minciuni, dar acum e tarziu.

- ...e lasa ca vezi tu. David!

Eram fericita ca m-a gasit si emotionata pentru trandafiri si mesajele pe care mi le trimitea, iar acum am dat-o in bara.

N-am stiut sa fac diferenta si sa-mi stapanesc nervii si acum plang ca proasta. L-am facut sa ma paraseasca si regret amarnic.

E atat de frumos si mare... Si mi-a fost dor de el dar n-am stiut cum sa-mi gestionez sentimentele... Off.

Imi dau palme in cap si la sfarsit mi-l las sprijinit in ele, privind in pamant. Ce ma fac eu acum? Ce ma fac fara el daca nu o sa ma mai stranga niciodata in brate?

- Era deschisa adica?
- Da iubito. Trebuia doar sa sucesti manerul si sa intri, nu sa trezesti tot cartierul.
- Hai mai lasa-ma. De unde sa stiu ca avea usa descuiata cand nu mi-a spus nimic?

Cu o urechie sunt atenta la schimbul de replici al celor doi vecini tradatori si cu tot sufletul la necazul meu.

Eu nu pot fara el. Nu stiu ce mi-a facut, dar numai daca ma gandesc la faptul ca nu o sa-l mai vad... Nu, nu pot.

- Buna Eva.
- Lasa-ma David in durerea mea.

Ultimul lucru care-mi lipseste e sa-mi planga cineva de mila. Nu merit, eu am toata vina. Mai bine mi-ar spune cat sunt de idioata ca nu m-as supara.

Imi sterg obrajii scaldati in lacrimi si ma rog la Dumnezeu sa faca o minune. Doua de fapt. Sa plece ei si sa vina el.

Sau macar una...sa pot sa dau timpul inapoi si sa-i sar in brate, asa cum vroiam sa fac.

- Durere e fiindca asa vrei tu sa fie.
- David...
- Lasa-ma Margo. Lasa-ma sa-i spun vreo doua si dupa aia nu o sa ma mai vada.

Mi se strange sufletul si la gandul acesta. M-am atasat de ei, nu vreau sa-i pierd. Au devenit mai mult decat niste simplii vecini.

- Draga Eva...

Felul in care incepe pledoaria ma face sa-mi ridic privirea spre el. Nu l-am vazut niciodata atat de nervos si revoltat. Unde-i David, vecinul simpatic si mereu pus pe glume?

- ...daca vrei sa suferi, n-ai decat. N-am venit sa-ti fac morala pentru ca nu am nici un drept dar, tine minte ce-ti spun... Cine nu lupta pentru ceea ce-si doreste, traieste degeaba. Nu spun pentru ca e nepotul meu, spun pentru ca tu in ultimele saptamani ai devenit ca fata mea. Nefericitul ala a venit la tine si dracu stie cum ai facut de l-ai alungat. Nu se face asa ceva. Si mai tine minte, ce se castiga usor, n-are valuare.

Acestea fiind spuse, imi intoarce spatele si pleaca inchizand si usa in urma sa. O privesc pe Margo, ea pe mine, dar nici una nu spunem nimic. Pana la urma, ce-ar mai fi de spus?

'Fata mea', 'nefericit', 'n-are valuare', 'alungat'... Toate mi se invart prin minte, dar in ordinea care vor ele. 'Fata mea, n-ai nici o valoare daca l-ai alungat si o sa fie nefericit'... Amandoi o sa fim nefericiti.

Si pentru ce? Ca mi-e frica mie? Ca am impresia ca nu-s destul de buna si o sa ma paraseasca? Ca sunt urata si el frumos? Ca are bani cu carul iar eu doar hainele de pe mine?

Sau ca nu-mi poate oferi ce-mi doresc? O casa plina de oracaieli de copii si o casnicie trainica?!

Dar ai vreodata certitudinea ca vei primi toate astea? Stii vreodata ca atunci cand spui 'da' o sa ai parte de o viata fericita? Sau ca un copil iti va tine sotul acasa? Sau ca va veti intelege?

Nu!

Nu la toate. Nimeni nu-ti garanteaza nimic, dar macar stiu ca langa el pot fi fericita. Cat va tine, zile, saptamani, luni sau ani, dar eu voi fi fericita.

Si daca imi tai singura craca de sub picioare, daca ratez unica sansa la fericire, 'traiesc degeaba'.

Acum nu mai sunt atat de sigura ca-mi doresc toate astea. Cat am fost langa el, mi-am dorit doar sa-i simt bratele in jurul meu. Si asta imi doresc si acum.

- Esti pierduta, la ce te gandesti?

La fericire. La iubitul meu frumos, mare cat un urs, dar bland ca un pluș.

- Eva, unde pleci?

Dupa fericire.

Cu intarziere vreau sa urez si eu 'La multi ani' sarbatoritilor de ieri. Georgiana, Geta sau George, acest capitol iti este dedicat tie💖 Spor la citit😘😘😘