Am terminat de mâncat.Mă găndeam să o rog pe bunica să mai stăm aici că la şcoală nu are nimeni chef să meargă. -Bunico putem să stăm aici până diseară? -Sigur. -Deci cine se duce să îmi aducă laptopul?(Nu ştiu dacă am scris corect sau dacă aşa se numeşte.lol.) -Nu eu.Spun toți. -Atunci cine merge cu mine?întreb eu. -Merg eu.Spune Andrei. -Tu amice stai aici,mă duc eu.Spune Adam. -Adam ce dracu ai?întreb eu. -Da omule ce ai?întreabă confuz Andrei. -Nimic.Ştiți ceva duceți-vă voi după calculator. -Ok...?spun eu.Hai Andrei. -Ok.după ce spune asta ieşim pe uşă~Dăă că nu o să ieşiți pe fereastră.~Conştiință idioată taci.~K...~...Intrăm la noi în casă şi merg până sus să îmi iau calculatorul şi telefonul meu şi a fetelor şi a băieților la fel. -Cipriana vii?!urlă Andrei de jos. -Acuum!țip şi eu să mă audă.Cobor scările şi ajung jos că doar nu o să ajung sus😂.K nu a fost cea mai bună glumă,dar mna.Deci cum spuneam ajung jos şi îl văd pe Andrei stând pe canapea. -Te-ai făcut comod?întreb eu sarcastică. -Desigur.spune şi zâmbeşte. -Să mergem. -Hai.Auzi,tu...nu îl las să îşi termine propoziția că îi spun: -De când sunt mică!şi râdem. -Ok,voi nu vă duceți azi la şcoală? -Nu că nu prea avem chef.Voi? -Cristina cred ca se va duce dar eu nu am chef.Eram prea ocupați să vrobim că nu am realizat că am ajuns la bunica înapoi.Intrăm şi vedem o privelişte minunată.Deci se băteau cu perne.Iar...Ăştia ştiu numai să se bată cu perne?! -Oameni buni!strigă Andrei dar nu îl aude nimeni.Aici intervin eu: -Maimuțeloor!!!!!țip eu şi slavă lui Dumnezeu m-au auzit.Şi se pare ca nu le place cum i-am numit şi vin toți spre mine şi se trântesc peste mine. -Idioțilooor!!!Mă ucideți!După ce urlu asta se dau toți jos de pe mine.Dacă mai stăteau o secundă muream. -Deci să nu ne mai zici maimuțe minionule.spune Dylan. -Gata cu cearta hai că v-am adus telefoaele dar,nu vi le dau.spun şi le arăt limba. -Dămi telefonul nebuno.spune Diana. -Da!spun toți. -Niciodată.spun îl apuc pe Andrei de mână şi îi zic să mă audă doar el:Fugim şi ne ascundem acolo unde nu ne vor găsi. -Ok,urmeazămă.spune asta şi mă trage repede după el şi fugim prin toată casă până ajungem la o uşă presupun că e camera lui.Intrăm şi se pare că nu e camera lui,dar nu am timp de întrebări.Apasă un buton de pe perete şi se deschide o trapă în podea.Ma apucă de mână şi mă trage acolo.Ajungem jos,trapa se închide şi camera aia arată chiar bine nu arată ca în filmele de groază.Adică aici este o canapea şi totul e aranjat frumos. -Deci stăm aici cât vrem?întreb eu. -Da,doar până nu îşi dă seama Cristina unde suntem.spune el. -Ok.spun şi mă arunc pe canapea şi stau acolo şi navighez pe internet în căutarea unei case care să îmi placă.Andrei se aşează lângă mine şi se uită ce fac eu.
Cristina.P.O.V. Deci Cipriana cu Andrei vorbesc nuştiu ce şi apoi fug spre camera mea.Ce dracu?Am înțeles ce vor să facă. -Cristina spune-mi te rog că ştii unde se duc ăia doi.spune Adam. -Ştiu.Sper să fie acolo unde cred eu.Sper să fie în subsolul din camera mea.Ne ducem în camera mea şi eu deschid trapa care duce spre subsolul din cameră şi surpriză,surpriză!Nu sunt acolo.Fuck!strig şi mă îndrept spre camera lui Andrei,cu ceilalți pe urmele mele.Ajungem acolo şi îi caut butonul.Îl găsesc în sfârşit şi deschid trapa şi la fel ca data trecută nu sunt aici. -Deci?spune Adam -Fără deci.îi spun eu.Se pare că va fi mai greu să-i găsim.Spun şi merg spre camera de oaspeți.Deschid trapa şi să vezi şi să nu crezi......Nu erau acolo.Mdaa.Gândeşte,gândeşte. -Ştiu!strig din senin. -Ce ştii?întreabă Diana. -Ştiu unde sunt frumoasa şi idiotul.spun şi toți râd. -Deci unde pot fi?întreabă Andreea. -Pot fi în camera de sub camera bunicilor.(N/A.Ştiu e încurcat dar sper că ați înțeles.) -Păi să înțeleg că cât noi am umblat ca nişte proşti pe aici ei stăteau acolo şi nu făceau nimic?spune asta Dylan şi abia după îşi trage aer în piept. -Se pare că da.spun Mike şi Max la unison. -Să mergem idioților!strig la băieți.Ieşim cu toții din cameră şi ne ducem în camera bunicilor.Sper să fie acolo că de nu îl omor pe Andrei.Ajungem,apăs butonul trapa se deschide bla bla bla totul ca înainte numai că acum i-am găsit într-un sfârşit. -Oh God!În sfârşit ne-ați găsit.strigă Andrei ieşind din cameră. -Yeaaasss!!!În sfârşit.spune Cipriana ieşind din cameră la fel ca idiotul de frati-miu. -Deci dacă i-ai făcut ceva te tai bucăți şi te prăjesc,apoi te cos la loc şi te tai iar şi te dau la peşti pirania.spun Andreea şi Dylan la unison.~Woaw!Cum au reuşit?Ceva se întâmplă aici.~Nu ştiu cum au reuşit dar au făcuto.Poate chiar se întâmplă.Deci mă trezesc din conversația mea şi a conştiinței mele şi aud: -Nu mi-a făcut nimic doar am căutat o casă care să ne placă.Vreți să v-o prezint?spune Cipriana. -Da!spunem toți la unison. -Deci priviți.spune ea şi ne arată o poză cu o casă de pe internet care era la vânzare,era minunată.Era practic un mini castel.Priviți:
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Eu m-am îndrăgostit!strigă Diana. -La fel!spunem toți. -Ce ți-am spus eu?!strigă Cipriana la Andrei. -Ce mi-ai spus tu?întreabă el. -Ți-am zis că o să le placă.spune şi scoate limba la el. -Ok,ok.spune el şi ridică mâinile în semn de predare.
Capitolul ăsta se termină aiurea,ştiu dar la mine este criză de:1.inspirație,2.timp şi 3.nu citeşte practic nimeni ce scriu eu.Acum serios scriețim serios cui îi place ce scriu eu şi de ce.Sper că va plăcut ce scriu şi sper că vă place ceea ce fac.Mai am o singură întrebare.Vreți să vă scriu la fiecare capitol pe care îl scriu numărul de cuvinte pe care îl scriu?Dacă da atunci spuneți-mi.
