-Zyan .... Mark a avut accident si ne-am despartit ...
-Poftim?! cum s-a intamplat, se aseaza langa mine si ma priveste atent.
Ochii mei se umezesc, ma simteam rau, oboseala ma facea sa cedez, oricat ma abtineam, ma durea sufletul.
Imi musc buza in semn ca nu vreau sa vorbesc. Mana lui Zyan o simt pe mana mea.
-Off vino incoace, linisteste-te cred ca ai plans non stop, macar zi-mi daca e bine?! il prind in brate si scap un aham ca e bine, apoi stau si plang pe el.
-O sa fie bine, gata Asu, plangi de 5 minute o sa ti se faca rau, te rog ma afecteaza si pe mine, calmeaza-te nu a murit, gata...o sa va împăcați.
-Nu sunt sanse pentru asta, e definitiv...oftez si ma desprind
din bratele lui. Poti face ceva pentru mine, te rog.
-Orice desigur.
-Poti trece pe la spital sa vezi cum este, fara sa te vada, adica sa nu va suparati iar.
-Desigur, dar vreau sa te duci acasa si sa te odihnesti, trec pe la tine de la spital si vorbim e bine?!
Îngădui din cap ca sunt de acord, apoi iesim din sala, ma duc la baie sa ma aranjez putin, arătăm oribil, fata palida, ochii rosii, cearcane...offf scot un ruj din geanta si il folosesc, in speranta va rezolva tot.
Ma duc la John si il anunt de sedinta apoi plec acasa.
Pe drum ii trimit lui Mia mesaj ca plec si ca vorbim maine.
Acasa imi fac un dus cald, o sa fie bine, ma gandeam la Mark si ma ustura sufletul de durere, am dat drumul la apa mai rece, nu mai vroiam sa plang, cu toate ca altceva ce mai era de facut?
Poate se trezise? si eu nu eram langa el, sa-l privesc in ochii lui ce mi-au dat lumea peste cap, sa pot sa-l ating, tin ochii strânși si las durerea sa ma acopere, nu ma puteam linisti, in cele din urma ma ridic din apa.
Mi se face rau, ma simteam ametita, ies din baie intr-un prosop si ma pun pe pat, simteam cum totul se învârte cu mine, inchid ochii si stau linistita.
Ma ridic dupa ceva timp, caut sa iau ceva pe mine si ma bag din nou in pat, gandul la Mark nu imi da liniste, cum închideam ochii vedeam accidentul, pe Mark fara viata in masina.
Nu stiu cat era ceasul, adormise, privesc telefonul care suna. Era Zyan.
-Hei, ce faci?!
-Asu uite vin spre tine, ai mancat?!
-Ok te astept, e deschis, stiu ca nu era politicos sa nu raspund, dar nu mancasem si nu aveam chef de o predica.
Nu dureaza mult si il adu pe Zyan cum intra in casa.
-Se poate?! vocea lui era dupa usa camerei mele.
- da, stateam in pat nu aveam chef de nimic.
Zyan intra in camera cu o tava, aveam un pahar cu lapte si o farfurie cu ceva mancare si fructe.
-Trebuie sa mananci, cu cat mananci cu atat iti povestesc.
Il priveam era serios, se uita la mine verificand fiecare parte din trupul meu.
-Nu mi-am taiat venele daca dupa asta te uiti...ii zambesc usor.
-A bun atunci...da-mi mana ...
Imi intinde mana sa ma ridic, cred ca aratam oribil, dar nu-mi pasa, sunt momente in viata in care nu iti mai pasa de parerea altora.
Ma asez turcește in mijlocul patului, el pe margine imi aseaza tava si ma priveste impunator.
-Deci cum a fost?! cum este Mark?
-Este bine, inca nu se trezise sau s-a trezit de dimineata, dar foarte putin, pare sa fi fost lucid.
-Super, ma bucur, altceva?
-Nimic, au zis ca il vor mai tine acolo ceva timp, cat? ei bine depinde de el cum se recupereaza.
-Aham, super.
-Ai luat ceva pastile, de ce esti asa moarta?!
-Adica? cum vrei sa fiu? ce vrei sa fac?!
-Pai vorbim de Mark si tu esti asa ok, super, ma bucur, adica nu am o parere chiar buna despre el dar sa te vad asa ma tem pentru tine. ce se intampla?
Incep sa plang cu suspine fara sa mai pot vorbi ceva, avea dreptate insa ce puteam sa fac, el acolo, eu aici. Ma prinde intr-o imbratisare si ma mangaie.
-Iartă-ma, am vorbit prost, va fi bine, o sa treaca in cele din urma. te inteleg.
Zyan imi vorbea cu un calm molipsitor, am stat asa cateva minute apoi ma priveste, ochii lui verzi erau sclipitori, parea sa ii fie mai bine fata de zilele trecute, ii zambesc stramb, apoi ridic din umeri.
-Zyan imi pare rau ca te supun starii mele, iti multumesc.
-Parca ai fi copil, ai sa mananci, uite mancam amndoi.
Dupa ce mancam, Zyan duce tava in bucatarie, intre timp ma duc pana la baie, apoi ma întind in pat si ma ghemuiesc la margine, Zyan apare si se aseaza pe jos in fata mea.
Ne priveam si nu ziceam nimic. Nu stiam ce sa zic, mie imi venea sa plang insa ma usturau ochii, iar daca faceam asta, Zyan ar fi inceput o teorie.
-Ti-am povestit cum am intrat la facultate?! imi zambeste.
-Nu ?! ai facut una?! incerc sa il tachinez fortandu-ma sa zambesc.
Ma priveste dulce apoi incepe si-mi povesteste despre el si fratia lui din facultate.
Cred ca il exmatriculam zilnic la cate a facut....el imi vorbeste iar pe mine ma ia somnul, astfel am adormit.
Ma trezesc, era intuneric, ma uit in jur si il vad pe Zyan dormea la marginea patului in genunchi, cu capul pe pat, ma apropii de el si il mangai usor.
-Zyan, hei trezeste-te...
-Asu esti bine?! ti-e rau?! buimac ma cercetează cu privirea.
-Da, ai adormit hai sus, il ajut sa se ridice.
-Mai am o camera daca vrei sa te odihnesti, este tarziu, e trecut de 2 noaptea.
-Nu, e ok, plec acasa, scuza-ma ca am ramas, ai inceput sa visezi, sa tipi si am stat langa tine sa te linistesc.
- Multumesc, atunci sa ma suni cand ajungi, te descurci? nu as vrea sa...
-Da da, e ok stai linistita, somn usor si daca e ceva ma suni da? ma pupa pe frunte si pleaca.
CITEȘTI
Iubind indirect P I
Romance#*Prima parte*# Atractia este greu de stăpânit, uneori este suficient sa privesti o persoana in ochi pentru a intelege ce isi doreste, ce ofera....cat de mult te poti lasa indragostit de o persoana pe care inca nu o cunosti, dar ea te cunoaste chiar...
