C.14.Saruta-ma

1.5K 99 1
                                    

Ies din birou si alerg putin văzând ca usile liftului se inchid, apăs repede pe buton si bingo se deschid insa cand urc, Mark ma priveste surprins si brusc isi schimba pozitia.

Gestului lui m-a facut sa cred ca sunt in plus in lift, chiar daca eram doar noi 2.

-Stai linistit, o iau pe scări si dau sa ies, spun usor dezamagita, insa a fost mai rapid si m-a prins de mana. Fara sa mai apuc sa fac ceva usile s-au inchis.

-Esti bine?! arati cam palida la fata, ai alergat?! ma intreaba ingrijorat.

Se preface sau ce?! acum 15 minute era pe punctul de a exploda si acum il preocupa persoana mea?

-Nu si nu, multumit ? si sunt destul de mare nu e nevoie sa ma tii  mereu de mana si atunci imi trag repede mana.

-Pai se pare ca nu suficient de mare, cineva trebuie sa aiba grija sa te invete pe unde sa mergi.

-Si te oferi tu, ce dragut! nu mersi si ies din lift.

Am ajuns in parcare si ma opresc la masina simt cum totul se invarte cu mine, am stat cateva secunde la aer sa incercand sa-mi revin.

-Offff, nu pot conduce asa pana casa, mai bine...spun asta in timp ce ridic cheiele de la masina de jos, le scapasem.

-Ai nevoie de ajutor? imi spune in timp ce se apropie de mine, cu o voce de adult, ca si cum ti-am zis eu ca esti copil si ai nevoie de ajutor.

-Nuuu, ma intorc aproape tipand la el.

-Asu nu arati bine, vine ingrijorat si ma atinge pe fata. Ai febra?! de cat timp esti asa?! Doamne cum arzi, lasa-ma sa te ajut, poftim!

Imi intinde sacoul lui si mi-l aseaza pe umeri. Ce bine era, atunci mi-am dat seama ca tremuram, parfumul lui imi incata simturile, ma înmuiasem si mai tare.

-Te duc eu acasa, lasi masina aici, nu poti conduce asa, intre timp ma prinde de umeri pentru a ma putea sprinji de el si mergem spre masina lui. Ai mancat ceva astazi?!

-O ciocolata ii spun fara sa-l privesc, ca un copil cand face ceva gresit. Poate uneori chiar eram copil si aveam nevoie de cineva, poate cineva ca el.

-Nici nu ma asteptam la altceva, imi spune razand.

M-am urcat in masina, i-am explicat unde stau si am plecat. Era atat de bine, ma incalzisem si nu vroiam sa mai cobor de teama sa nu mi se faca iar frig.

Am atipit putin, pe drum nu a vorbit prea mult, la cum arătam poate doar sa vorbeasca singur. Am deschis putin ochii eram parcati undeva pe o strada, nu-mi dadeam seama unde, apoi il vad cum intra in masina, ma priveste ingrijorat.

-Te-am  trezit?! am fost pana la farmacie am vrut sa te intreb daca ai ceva de raceala insa dormeai, nu am vrut sa te trezesc.

Tonul lui ma incanta pana in calcaie, eram fermecata din nou de el, de privirea lui, starea mea de sanatate imi perimitea sa insist putin cu privirea pentru a ma bucura cat mai mult de ochii si trasaturile lui frumos conturate, el crezand poate ca ma concentrez mai greu la ce zice, din cauza ca ma durea capul, febra.

-Apreciez, ii spun dupa cateva secunde. Multumesc ca te-ai oferit sa ma duci acasa, nu aveam la cine sa apelez si sigur chemam un taxi sau ceva.

-Placerea este de partea mea, chiar ma bucur ca m-am intalnit cu tine, adica vroiam sa spun ca am fost omul potrivit la timpul potrivit.

Am intors privirea sa nu observe faptul ca ma rusinasem, dar la cum imi frigea corpul cred ca nu se obseva.

Ajunsi acasa, cobor  din masina si ma conduce pana la usa, deschid usa si il poftesc in casa.

-Joy usurel!!! sa fii cuminte te rog, da?insa Joy nici nu m-a bagat inseama prea mult si s-a repezit la Mark...in secunda 2 il vad cum se bucura si sare pe el, de parca il cunostea.

-Lasa-ma sa iti fac un ceai pana te schimbi tu, sa iti poti lua pastilele, farmacista ti-a recomandat cat mai multe lichide, de preferat ceai.Acuma cat ai febra ai nevoie sa te hidratezi.

-Sigur, ii arat unde este bucătăria si tot ce are nevoie si ma duc in camera.

Ajung sus si incep sa ma dezbrac, insa brusc vad cum se invarte casa cu mine si cad.

-Asu! iubito  !!! Asu!!! Asu!! aud vocea lui Mark , de ce ma trezeste.Ma ridic in pat si confuza il privesc, mi-a zis iubito sau am visat?!

-M-ai speriat, te doare ceva?! ai lesinat, esti bine?! ma intreaba in timp ce sta langa mine in pat privindu-ma.

-Cum? da, adica nu! off nici nu pot lega 2 cuvinte in gandul meu.

-Da realizez ca am lesinat si nu, nu ma simt bine, acum ma doare si mai tare capul.

Mana lui calda o simt cum imi atinge fruntea,  gest care ne aproprie mai mult unul de altul.

Nu ma puteam abtine sa nu-l privesc, sa nu-l doresc mereu in preajma mea, doream sa ma atingă, sa ma privească, privirea mea coboară usor de la ochi la buze, gat si ii vad camasa murdara, fara sa vreau incep sa zambesc.

-Ce este asa amuzant?! stiu ca nu ma pricep prea bine la asta, dar macar ma străduiesc imi spune in timp ce-mi punea comprese pe frunte.

-Nu, nu e vorba de asta, te descurci minunatat, ochii noștri s-au intalnit si atunci am realizat cat de mult il plac.

-Mark !!! imi pare rau pentru astazi cu, nu te-am auzit cand ai venit si modul cum am reactionat.

-Imi place cand faci asta, cand zâmbești, imi spune privindu-ma

-Ce anume?! realizand ce a spus se grăbește si spune

-Cum mereu rezolvi situația cu zambetul tau, sper ca nu s-a inteles intr-un mod deplasat.

-Chiar si asa, de-ar fi deplasat, imi place cum suna, ii zambesc usor si fara sa vreau ma uitam la buzele lui.

Eram prinsa de farmecul lui, faptul ca eram doar eu cu el ma intimida si încuraja in acelasi timp, parca tot ce vroiam era sa ma sarut cu el.

Chipul lui se incordase usor, observand linia maxiarului cum se miscase, oare nu ma place?!
Dorind sa se ridice, imi pun repede mana peste mana lui.

-Mark poti sa mai stai putin?! nu vroiam sa plece mi-am dat seama ca gresisem, ca imi facea anumite vise si el nu. Nu doream sa plece suparat din cauza mea.

-Nu am vrut sa spun asta, adica poti pleca daca iti doresti, doar ca compania ta imi face bine acum.

El se aseaza din nou langa mine, chiar mai aproape decat era si imi ia mana in palma lui si cu cealalta ma mangaie pe obraz, era atat de placut as fi vrut sa ii intorc gestul.

Nu puteam sa-mi dau seama daca o facea sa verifice daca mai am febra sa nu. Trebuia sa fac ceva trebuia sa il sarut, eram atat de incantata de prezenta lui de cum ma priveste, pierduta in ochii lui mi-am întredeschis buzele, gest care l-a determinat sa se apropie mai mult de mine incat ii simteam respirația pe buze.

Parca ar fi vrut un semn daca sunt de acord sa se apropie mai mult sau nu, atunci am inchis ochii si l-am sărutat.

Iubind indirect P IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum