C.49.Poti pleca

1K 69 0
                                    

-Eu zic sa mancam si cred ca daca era ceva de rau se intampla pana acum...zambeam si incercam sa elimin starile negative ale celor 2.

Gandul ca Zyan ar putea face asta ma ingrozea, ma facea furioasa, eu care credeam ca este o persoana decenta, amabila....acum inteleg spusele lui John ca a insistat cu zilele libere si toate cele.

Nu mai aveam rabdare pana nu ma vad cu el, ma gandesc cum sa fac sa vorbesc despre asta cu el nu trebuie sa ii dau motive sa o faca, sa ne dea in judecata.

Bine ca orele s-au terminat, a fost o zi asa aglomerata am facut la drumuri in firma de ma durea picioarele.

Il anunt pe Mark ca plec, el a mai ramas, avea ceva de lucru si cu asta profit sa merg la Zyan.

-Hei Zyan ce faci? incercam sa fiu calma insa imi statea pe varful limbi de fiecare data cand deschideam gura sa-l intreb ce este in capul lui.

-Asu, bine ma doar putin capul, ce faci ?!

-Esti liber? pot trece sa discutam despre sedinta, ce bine ca aveam motivul asta, daca ii spuneam ca trec sa-l vad, suna dubios.

-Sigur, trimit pe cineva dupa tine?!

-Nu e cazul, da-mi adresa.

In 20 de minute ajung la el, statea aproape, adresa m-a adus la o curte imensa, portile se deschid in momentul in care pasesc si un domn ma intreaba cum ma numesc, pe bune?! are paznici.

Parca renunțase la viata de lux, nu ca mi-ar pasa dar ca sa vezi, lupu isi schimba blana dar navarul nu.

Parchez masina in fata casei, ma apropii de usa, ciocan si o doamna ceva mai tanara ca babuta mea imi deschid si zambeste bland.

-Doamna Morris, domnul Zyan va asteapta, permite-ti sa va conduc.

-Multumesc, nici nu stiam ce sa ii zic.

Paseam in casa si ma pierdeam, eram mare, dar primitoare, totul era impecabil de curat, ordonat parca acum a fost adus mobilierul.

Felul cum era decorat cu poze, pe jos era lemn masiv frumos imbinat, placut, chiar m-a impresionat.

-Asu buna, te rog.

Zyan ma astepta intr-o sala spațioasa cu mobiler in nuante de maro, crem, alb, un joc placut de culori.

Ma asez pe canapea si asteptam sa explodez, pulsul meu suna tic-tac, tic-tac, cred ca daca facea el un pas gresit, calca pe declansator si boom.

-Nu ma asteptam sa mai vii, multumesc Melinda, te rog ne faci 2 ceaiuri, e ok?

-Eu as dori daca se poate apa, multumesc.

-Cum te simti?! il intreb ingrijorata.

De ce eram asa ?! starea lui era vizibil afectata, inca purta bandaj la cap.

-Asu ...sincer rau, chiar nu ma vad iesind cu bine din asta, se aseaza pe un fotoliu si lasa capul pe spate privind tavanul.

-Nu vorbi asa, o sa te recuperezi, ce a zis doctorul cum e?!

-Nu vreau sa vorbim despre asta, poate alta data, deci sedinta, cred ca ii cunosti, am mai lucrat cu ei.

Zyan ma priveste zambind, insa deja incepeam sa il cunosc, starea lui era rea, nu inteleg de ce se forteaza sa zambeasca si nu vrea sa vorbim, as putea vorbi cu Richard sa il consulte, sau pentru recomandare.

-Zyan hai sa lasam asta, nu ma pot concentra, te vad afectat.

Ma ridic si ma duc langa el, imi trag un scaun si il privesc, ochii lui erau stinsi, verdele acela fermecator parca dispăruse, ma speria, parca slabise.

-Asu, imi saruta mainile, nu e nimic din care ar trebui sa te afecteze, sunt ok pentru tine, asta sa stii.

-Increzut chiar si asa, serios Zyan nu poti fi matur sa vorbesti cu mine? se vede ca iti este rau, ceva imi spune ca nu e de la lovitura, te-ai izolat aici, parca renunțasei la viata de lux, ce ai vorbit atunci cu doctorul de nu imi poti zice?!

Tonul meu era ridicat, ma plimbam prin fata lui nervoasa ca se comporta ca un copil.

-Nu treaba ta, se ridica si ma fixeaza, ai venit aici sa-mi tii predici ?! e uite nu era nevoie de deranj asa ca poti pleca.

-A da, asta am sa si fac, plec, egoistule, pentru o secunda m-ai pacalit, insa ai ramas le fel de nesuferit. Iti bati joc de cei din jurul tau, mai nou dai in judecata.

-Ce fac?! de unde scoti toate astea, vine langa mine si ma priveste bland.... sunt dificil da, dar nu-mi bat joc, in nici un caz de o colega, am venit aici pentru ca am nevoie de ajutor momentan, nu ma pot descurca singur. Isi pune mana la cap si se incrunta usor.

-Esti bine?! il prind de brat si incercam sa ma uit in ochii lui.

-Nu prea ajuta-ma sa ma asez, cred ca de la nervi ...

Il prind usor si il asez pe canapea, ma simteam neputincioasa, vinovata poate daca nu eram eu nu se intamplau toate astea, el acum si firma.

Fara sa ma pot abtine incep sa plang...faptul ca totul in jurul meu se schimbase brusc toate pentru o neatentie.

Eram plina de sentimente de vinovăție, tensiune la birou cu Jasmin, inca un departament, toate s-au strans si fara sa realizez ochii mei s-au intristat.

-Hei de ce plangi? Zyan imi ridica capul si ma cerceteaza cu privirea.

-Imi pare atat de rau, spun printe suspine, poate daca nu eram acolo toate astea nu se intamplau, tu esti ranit, John furios ...

-O sa fie bine, John pai de ce?! atat de mult il afecteaza lipsa mea sau faptul ca te-am propus pentru locul meu o perioadă....zambea usor.

-Ii e teama de proces Zyan, chiar nu putem evita asta?! cum adica propus, tu i-ai zis?!

-proces?! ce s-a intamplat de se ajunge la proces?! eu doar i-am zis...a ramas la alegerea lui, dar a parut incantat cand te-am mentionat.

-Hai Zyan nu te mai preface, se aude prin firma ca vrei sa dai in judecata pe cei de la nava...chiar nu vrei sa eviti asta? privirea lui se incrunta si era confuz.

-Dar nu fac asta, de unde ai scos-o, de ce as face ceva ce m-ar afecta si pe mine.

-Atunci de ce se aude asta?! intreb uitandu-ma in ochii lui sa vad daca sunt sinceri sau nu.

-Asu crede-ma nu as fii atat de prost, uite maine o sa trec pe la firma, asa vorbesc si cu John si mergem impreuna in departament sa discutam despre sedinta, e ok?!

Ma bate usor pe mana oferindu-mi incredere si ca totul va fi bine.

-Pot sa te ajut cu ceva acum?

-Doar daca implica sa ramai peste noapte si imi face cu ochiul...il livesc usor peste umar ...

-Zyan vezi ca sunt luata...ii spun superior.

-Serios nu as zice, daca era ceva pe bune vedeam si eu un inel ceva....eu asa as fi procedat.

-Tu ! dar acum nu e cazul sa vorbesti, daca imi pune un inel cu atat mai bine.

-Si daca o face altcineva inaintea lui, ce faci?! se uita serios apoi imi zambeste copilaros.

-Nu are cine, asa ca nu am pentru ce sa ma agit...ma amuzam si eu....eu plec atunci, ne vedem maine da? vreau sa te vad intr-o stare mult mai buna, asa ca vezi ce minuni faci.

-Tocmai ai facut una, e bine ca vrei sa ma vezi...

Ma conduce pana la iesire, ne luam ramas bun si ma urc in masina, scot telefonul aveam 2 apeluri de la Mark.

Iubind indirect P IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum