Demonul din vise

V

              Decid să mă duc la geam. O idee nu prea strălucită aș putea zice. Afară totul era ca într-un film horror. Copacii uscați își clătinau leneși crengile fără pic de viață. Nici urmă de vietate. Măcar vreo vrăbiuţă și tot era ceva. Pe jos era întins un covor de frunze rugunii. Cerul era așa de întunecat încât te puteai jura că vine furtună. Și totuși nu venea.

               Tresar, ușor speriată, când ușa se deschide. Pe ea intră o altă servitoare cu mâncarea, apoi iese. Aceasta nu era așa speriată. Era destul de înaltă. Avea în jur de 25 de ani. Părul galben ca spicul grâului îl avea prins într-o coadă de cal. Ochii nu am putut să observ ce culoare aveau pentru că ea ținea privirea ațintită numai la tava cu mâncare, probabil de frică să nu-i scape.

              Mă decid să merg să mănânc după ce mai arunc o scurtă privire ferestrei. Nu prea am poftă, însă erau mari șanse ca cel ce m-a răpit să se răzgândească în orice clipă asupra sentimentelor sale pentru mine și să renunțe complet la toată... a amabilitatea sa, dacă îi pot spune așa. În timp ce savurez mâncarea, îmi continui activitatea plictisitoare de a mă holba la pereții cei ce mă duc cu gândul la colile albe, brusc trezindu-mi amintiri despre cum în această parte a zilei eu în mod normal aș fi stat în mijlocul patului, desenând.

              După ce termin de mâncat, pun tava pe masa din mijlocul camerei și apoi mă așez la loc pe pat așteptând cu speranța că va veni Amelia să o ia pentru a mai încerca să aflu ceva. Fără succes. Pe uşa din lemn intră aceeași fată blondă, ia tava și pleacă fără a zice nimic. Nici nu apucă însă bine să închidă ușa ca pe ea intră Amon. Este mai relaxat. Se așează pe pat și mă mângâie pe par. Apoi, se apropie mai tare. Este în spatele meu. Eu nu mă mișc. Acesta își încolăceşte brațele în jurul bazinului meu și îmi lasă un sărut pe gât. Eu oftez adânc. Acesta dă urme de furie, ținând cont că începe să agraveze stransorea. Își pune bărbia pe umărul meu, apoi spune pe un ton rece:

            — Mâine seară e un bal. Tu ești obligată să vii. O să trimit sclavele cu câteva ore înainte să te pregătească.

             "Sclavele, sclavele, sclavele...." acest cuvânt se repeta în mintea mea ca un ecou. Mi se învârtea în creieri și nu îmi dădea pace. Adică, pe lângă treburi de menaj pentru castel pe care le punea să facă, el le mai și abuza sexual... Sper că nu. Nu! E imposibil. Mă gândesc eu prea departe. Și totuși... De ce ar fii folosit acest cuvânt. Și ce altceva ai putea face cu o sclavă. Aceste întrebări nu o să îmi mai dispară din cap toată ziua. Și totuși, ar putea fii sclave și dacă nu le face asta. Nu e o regulă. Dar la cat de rău e... La Dracu'!

           — Ne vedem la noapte. spune el cu un zâmbet strident, aproape pervers.

             Exact in acest moment mi se năzărește o intrebare. Ceva ce m-ar putea ajuta in cercetări

            — Amon! Pot să...