Capitolul 22

88 10 5
                                    

Capitolul 22

- Sasuke nu stiu ce sa zic, nu am incredere sa te las cu ea aproape toata ziua. spun eu in timp ce incerc sa imi iau o camasa pe mine

- Crede-ma, nu v-a pati nimic, nu o voi otravi promit. striga el din camera cealalta

             Gandul ca in cateva minute voi pleca la munca iar Sasuke v-a ramane cu cea mica singur ma sperie. Nu ca nu as avea incredere in el dar nu e nici cel mai indemanatic baiat. Nu a fost si nici nu v-a fi vreodata. Ma mai privesc o data in oglinda, fusta scurta neagra mi se muleaza perfect pe corp, camasa alba cu maneci din dantela se asorteaza perfect si sacoul tot negru imi vine ca turnat, sosetele albe cu dantela si pantofi negri ma fac sa par mult mai inalta, parul drept si machiajul simplu ma completeaza. Ies din camera si cand dau de Sasuke in living cu cea mica in brate raman suprinsa de reactia lui.

- Mai spune-mi o data de ce trebuie sa te duci imbracata atat de provocator la munca? Adica esti model Sakura chiar trebuie ca toata lumea sa se uite la picioarele tale?

- Ma duci cu masina ta la munca sau trebuie sa iau metroul? spun eu incercand sa nu ma amuz de gelozia lui

- Clar te duc eu! spune si in mai putin de cinci minute e frumos imbracat in fata mea.

            O asez pe mica printesa pe scaunul ei special si apoi ma asez si eu pe scaun, imi pun centura si il privesc pe furis pe Sasuke, parul ciufulit si totusi aranjat il fac sa para un bad boy, geaca de piele care mi se pare extrem de cunoscuta ii vine ca turnata. Oricum totul vine perfect pe el, un corp atat de bine conturat, atat de bine brozat il face sa para un zeu grec.

- Ce esti tu, fratele lui Thor? il intreb eu inca privindu-l

- Sakura stiu ca sunt frumos dar daca eu sunt ruda cu Thor atunci tu clar esti Afrodita, nici nu ma mir ca azi ai sedinta foto in lenjerie intima. Nu vrei sa te razgandesti?

- Stii destul de bine ca mereu am vrut sa devin un ingeras Victoria Secrets si mai ales ca am sansa sa o iau si pe Hinata cu mine data viitoare. Plus ca din asta traiesc, nu pot renunta acum, mai ales ca am de gand sa renovez acel orfelinat sau mai bine zis acea inchisoare in care traiesc acei mici ingerasi.

- Cand ai devenit atat de buna la suflet? spune el intr-un final

- Asa am fost mereu! Sa ai grija de ea te rog, sa nu darami casa si ai laptele ei in frigider si la fel si mancarea ta. Bafta! spun si cobor din masina

Intru in cladirea uriasa si sunt salutata de fiecare angajat, ii zambesc fiecaruia si imi urmez drumul meu pana la ultimul etaj, astazi am o sedinta foto in lenjerie intima apoi mai tarziu o prezentare de moda si apoi o petrecere la care voi lipsi, vreau sa petrec timp cu cea mica, timplu trece mult prea repede si nu vreau sa pierd nicio clipa.

Timpul a trecut si ca de fiecare data am facut o treaba minunata, am chemat un taxi si acum ma indrept spre casa, cobor si intru in supermarketul de la colt vreau sa fac cateva cumparaturi pentru o cina delicioasa.

In mai putin de zece minute sunt gata, intr-un in bloc si apoi in lift, pasesc timida spre casa mea mai excat apartamentul meu, deschid usa si toate pungile imi cad din brate instand.

         Casa arata ca un enorm dezastru, haine peste tot, muzica la maxim, floricele de porumb in fiecare colt al casei si canapeaua mea din piele extrem de scumpa plina de urme de pantofi.

Cu nervi intansi la maxim intru in camera celei mici si dau de un Sasuke complet adormit in patutul celei mici iar ea dormind dusa pe peiptul sau. Cum a avut loc acolo nu imi pot imagina insa primul meu instinc a fost sa iau o paturica sa ii acopar cu ea si bineinteles sa le fac o poza pe care o voi adauga la album. Ii sarut pe frunte pe amandoi si apoi ma dus sa fac un dus.

              Supararea pe Sasuke pare ca sa stres cu buretele in momentul in care i-am vazut cum dorm, ma schimb intr-o rochita roz de matase si imi iau papuceii cei pufosi, ma demachiez si imi prind parul intr-o coada de cal, ma indrept spre bucatarie sa pregatesc cina, niste pui la cuptor cu legume pare ideea cea mai buna. Intre timp fac curatenie pentru ca nu suport sa imi arate casa ca o cocina de porci. Inca nu imi vine sa cred ca a stat numai 12 ore singur cu ea si a intors casa cu fundul in susu, nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca lipseam mai mult, insa trebuie sa recunosc ca a avut grija de ea, a schimbat-o de haine, ba chiar ia facut si baita. Stiu cum am lasat casa si in plus camerele de supraveghere imi arata cele mai amuzante clipe cu cei doi.

Par tata si fiica chiar daca nu ii leaga nimic, ma bucur enorm de mult ca am avut norocul sa participam la acest proiect. Trimit un emai liceului prin care le spun ca as vrea sa ma prijine in renovarea orfelinatului pentru ca si Hinata a fost deacord. Maine am o zi libera insa de data aceasta Sasuke e la munca, isi adora postul de la restaurant ina stiu ca ar putea fi mai mult de atat asa ca am sa incerc sa il aduc cu mine in lumea modei.

Imi iau cana cu ciocolata calda si ma indrept spre geamul urias din living, intunericul a venit destul de repede iar orasul pare din ce in ce mai mic, zgomotul masinilor s-a redus si multimea de oameni nici nu se mai observa.

Simt doua brate cum imi cuprind mijlocul si un sarut fugar si fierbinte cum imi este asezat pe umarul gol.

- Buna! Cand ai ajuns? vocea lui somnoroasa imi topeste inima si la fel si pe mine

- Acum vreo doua ore, haide sa mancam! ii spun si totusi nu ma misc din imbratisarea lui, imi place

- Ai facut si mancare? Esti un inger cazut pe pamant!

        Mancam in liniste afara pe balcon, aerul rece de seara ma relaxeaza si imi trezeste toate simturile, rasul celei mici imi face seara si mai buna. Linistea care i se citeste in privirea lui Sasuke si dragostea cu care se joaca cu ea ma face sa realizez ca am cel mai bun barbat langa mine, chiar daca nu suntem impreuna, e al meu, macar e cel mai bun prieten al meu.

- Iar gandesti prea mult Sakura! Tare as vrea sa stiu ce iti trece prin capsorul ala al tau.

- Crede-ma nu vrei sa sti Sasuke!

- Multumesc, ca ai strans dezastrul pe care l-am facut, doar ca m-a cam luat valul si cea mica se distra la culme cand tranteam ceva. Sper numai ca am facut o treaba buna.

- Ai avut noroc, vroiam sa te omor dar ea te-a scapat.

- Mi-as dori sa fie copilul nostru in adevaratul sens al cuvantului nu doar asa, imi v-a fi foarte greu cand luna aceasta v-a trece. O sa ma simt singru!

- Stiu ce vrei sa spui si sentimentul e reciproc. Dar ma ai pe mine si eu te am pe tine! ii spun si il sarut pe obraz

Sfarsitul capitolului 22

Dragilor am revenit cu un nou capitol, imi cer mi de scuze pentru intarziere insa timpul nu e niciodata darnic cu mine. 

Imi cer scuze si pentru greselile care sunt absolut sigura ca sunt prezente si in acest capitol.

Sper sa va placa si astept parerile voastre in comentarii!

Bye! See you next time! 

The second chance ~Finalizata~Where stories live. Discover now