•Is this what You wanted?•
Lana P.O.V
Fugeam cat ma țineau picioarele spre cazino, aveam de gand sa ma arunc singura in brațele diavolului.
Si totul pentru dragoste.
Ma opresc sa îmi trag răsuflarea,picioarele mele erau ca niste jeleuri,iar genunchii îmi cedează, căzând in ei.
Sânge începe sa se combine cu praf...impactul provocase o julitură insa nu una grava .
"Hei,copilă, ești in regulă?"
Îmi strâng genunchiul in palme,ridicandu-ma .
"Da,mulțumesc."
Spun scuturandu-ma cat puteam,insa îmi pătam rochi cu sânge si praf tot mai rău
Ma uit la persoana ce vorbea cu mine.
Respirația mi se oprește pentru o secundă,chiar doua...poate trei. Eram prea uimită, Vero vorbise cu mine.
Aceasta ridica o sprânceană.
"Am ceva pe față?"
"Ce? Nu, nu,nu! Nu ai absolut nimic...sunt doar ochii..." Cuvintele îmi ieșeau singure pe gură, așa ca încerc sa ii evit privirea cat de mult pot.
Aceasta râde, un ras real...care ma vrăjește.
"Chiar atât de urâți sunt?"
"Sunt absoluți superbi" îi răspund
Aceasta zâmbește inca o dată.
"Hei,nu cumva ești fata adusă de Marceline?"
Aprob rapid din cap.
"Ești nouă ,nu? Ce zici ai vrea sa faci o plimbare cu mine,domniță?". Se apleacă aceasta cavalerește intinzandu-mi o mâna.
Chiotesc si îi apuc mâna.
"Ar fi o placere."
Aceasta zâmbește si o ia la fugă cu mine de mâna... M-a luat prin surprindere, dar tot la ce ma gândeam era la mana sa calda ce ma ținea.
Eventual se oprește la marginea unei prăpăstii.
"Hah,plimbarea ca plimbarea,dar ce e mai frumos decât o priveliște la luna?"
Aceasta se întinde pe jos si îmi face semn sa ma așez lângă ea....iar eu ma așez.
"Când stau aici,ma simnt mai aproape de lună si de stele." Întinde o mâna ca si cum ar vrea sa prindă luna in palma sa.
"Cum te cheamă, puștoaico?" Ma întreabă ea.
"Um...Lana,sunt Lana"
"Lana.. Încântată Lana,eu sunt Vero."
"La fel,Vero."
O tăcere ucigașa cade peste noi
"Cum te-ai cunoscut cu Marceline?" Întreb eu
"Printr-o treaba murdară." Raspunde fara sa se uite la mine.
Dau din cap si ma uit sus la stele.
Vero se ridica de jos si se uita la mine. Îmi zâmbește...
"Vero...eu trebuie sa ma întorc acasă."
Vreau sa ma ridic,dar aceasta ma apuca de mana ,oprindu-ma din a pleca.
Ma trage mai aproape de ea,aceasta apropiindu-se cu gura de urechea mea.
"Ce ai spune,daca ai rămâne cu mine...pentru todeauna?"
Se îndepărtează puțin si se uita străpungător la mine cu ochii ei albaștrii...
Nu puteam sa ii refuz.
"Si ce primesc in schimb?" Întreb eu
Vero își pune mana pe obrazul meu ,luând in degete câteva fire de păr.
"Libertate..."
Spune aceasta si își lipsește buzele de ale mele.
Va urma💓💓❤❤
Nr cuvinte:503
Capitol scurt,știu, va rog sa ma iertați, dar la capitolele astea scurte lucrez săptămâni întregi.😿😿
Va iubesc❤
CITEȘTI
Innocence{Girl x Girl}
RandomIntr-o lume toxică, doua lumi sunt separate. Inca de mică, Lana ,este învățată de către părinți sa stea departe de acea parte a orașului si de oamenii periculoși ce trăiau acolo. Dar ea ,când împlinește 15 ani,merge in "zona interzisă" unde întâlneș...
