Lunecând spre gânduri reci,
Blocat într-o tăcere amăruie,
Lumină,de ce prin ființa mea nu-mi treci
Că-n lipsa ta,doar solitudinea-mi rămâie!
Și simt mereu cum clinchete de groază,
Se tot propagă-n sinea mea.
Iar eu,prin izbăvirea-mi pază,
Îți cer târziu iertarea ta.
Toate scuzele,sincer,le-aș strânge
Să-ți explic cum de-al meu sânge,
S-a umplut de vinovăție,
Că-mi este greu cum ți-e și ție.
Ierta-vei doar îmbrățișând uitarea,
Faptelor celor demult apuse.
Și-ntemnițat merit să fiu;trădarea
Nu-mi lasă loc de alte spuse...
Sfarmă-ți ura împietrită,
Ce te umple de orgoliu.
Te rog,suflete,rezistă
Scuzele de mi le-acceptă.
CITEȘTI
Iluzii antice
PoetryAcest volum conține un număr modest de poezii care sper din tot sufletul să fie pe placul tuturor... #30 Poezie în data de 09.01.2018 #53 Poezie pe data de 16.01.2018 #46 Poezie pe data de 20.01.2018 #102 Poezie în data de 16.02.2018 #62 Poezie în d...
