Când ploaia ce a-nceput mă-ndeamnă
la a cugeta-n singurătate
tu să ştii că,mai cu samă,
voi pluti prin sentimente
ce se răsfrâng asupra mea.
Doar lumina unei amintiri
e martoră prin ploaia grea,
şi crezând că-i tardiv opririi,
încep a lumina cu gânduri
camera întunecată
a cumplitelor trăiri.
Căci doar un gând am şi se duce
spre locul unde-i menit s-ajungă,
e-un loc unde iubirea dulce,
poate ca dorul să-mi străpungă.
Dar eu,în cameră,văd umbre
ce ele cad ca picături.
Tu ai putea să-mi luminezi
nu doar mintea,ci-ntreg sufletul.
E drept că ploaia nu se-opreşte
iar eu,un martor efemer,
trăiesc în rigiditatea ei
ce degrab mă oboseşte,
privind spre plumburiul cer.
CITEȘTI
Iluzii antice
PoetryAcest volum conține un număr modest de poezii care sper din tot sufletul să fie pe placul tuturor... #30 Poezie în data de 09.01.2018 #53 Poezie pe data de 16.01.2018 #46 Poezie pe data de 20.01.2018 #102 Poezie în data de 16.02.2018 #62 Poezie în d...
