Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
în genunchi prezint
disperarea existenței
și-al gurii de aer
fară ritm, nesigură
și șoptesc în dodii cuvinte,
alimentate de dorința
sinistră
de-a fi ajutată să scap
de sine
cazută-n febra obsedării,
obstacol satisfăcător în noapte
pleoapele-mi tremură
obosite
de la lipsa nerăbdării de-a fi tratată
reveria-mi impune să retrag
vorbele de mai devreme,
când curaju-mi umplea
plăcerea cutremurătoare
din vene
revăd din nou oglinda,
pătată de negrul ignorant
al sincerității din mine,
care-mi lasă-n urmă
doar nisip și câteva ruine
» scenariu 0.1
