Contractul

Capitolul 8

Am privit demonul neîncrezător. Părea părea prea simplu. Simțeam că încearcă să mă tragă pe sfoară, dar nu aveam cum să verific ceea ce îmi spunea. Am ales să cred ce îmi spunea după alte câteva întrebări.

-Și vrei să spui că ți-ai permis să fii vulnerabil de față cu mine?

-Nu știai de asta, în plus m-am trezit de fiecare dată când te-ai uitat la mine .

-În regulă, ai avut încredere în mine, acum voi avea eu încredere în tine. Vino cu mine.

Am luat demonul de mână și am pornit până în spatele bisericii unde era iarbă. M-am uitat atent la biserică și m-am oprit la distanța la care am considerat că se afla debaraua. M-am întors spre demon și l-am luat și de cealaltă mână.

-Sub noi se află o debara. Este singurul mod prin care putem intra împreună. Tu trebuie să stai invizibil tot timpul după ce intrăm. Nu vorbești, nu atingi nimic și vii după mine. Indiferent de ce vezi nu spui sau faci nimic, altfel suntem morți amandoi. Ai înțeles? Ai încredere în mine?

-Tocmai ți-am spus cum poți să mă omori. Nu știu cum aș pute să îți mai demonstrez.

-Doar pentru că mi-ai spus asta nu înseamnă că o să mai ai încredere să dormi langa mine. Oricum nu ai nevoie de somn.

-Kalle, am încredere în tine și îți promit că o să mă comporta ca o fantomă. Nici nu o să simți că sunt acolo, mi-a spus și m-a sărutat.

I-am dat drumul la mâini și l-am îmbrățișat strâns. Îmi era frică de ce aveam să văd de îndată ce ajungeam în bază, dar trebuia să fac asta. Trebuie să demonstrez nevinovăția bandei mele, sau în caz contrar, să o opresc.

-Gândește-te la locul unde vrei să ajungi, iar eu te voi duce acolo. Mi-a spus când ne-am desprins din sărut.

Am făcut ce mi-a cerut și într-o secundă am ajuns în debaraua bazei. I-am dat drumul demonului și am luat-o înainte pe coridorul atât de cunoscut mie. Ose venea în urma mea iar eu încercam pe cât posibil să evit să îl privesc. Luminile din salonul principal erau aprinse ceea ce nu era un semn bun. Pe o canapea se afla Maol, un alt membru al bandei și încă un necunoscut. Maol aproape că a tresărit când m-a văzut așa că am profitat de reacția lui.

-Ce s-a întâmplat Maol, ai văzut o fantomă? L-am întrebat zâmbitor apropiindu-mă de el.

-Kalle, nu credeam că o să te mai văd vreodată în locul ăsta. Cum ai intrat, nici nu te-am auzit.

-Dacă nici în baza pe care am proiectat-o nu pot să intru neobservat atunci unde?

Maol a râs și mi l-a prezentat pe A. Am încercat să nu par deranjat că a adus un străin în vechea noastră bază așa că m-am comportat respectuos. Maol l-a rugat pe străin să ne lase singuri. Îl știam destul de bine pe Maol cât să știu cum să scot informații de la el. M-am așezat pe canapea și am așteptat întrebarea.

-Și ce te aduce înapoi aici? Ultima data când ne-am văzut erai convins că banda asta a fost cea mai mare greșeală a ta, șefule. Ce s-a schimbat?

-Am făcut o mare prostie iar acuma încerc să o repar. Am venit aici să caut prin cercetările lui Ommin.

-Nu-mi spune că te-ai încurcat cu demonii, mi-a spus.

-Exact asta am făcut. Faza e că acuma nu mai pot să scap de unul. Nu mi-a zis de la început cum o să se încheie contractul, și nici nu vrea să îmi spună. Vine după mine peste tot și îmi mănancă nervii. Ăsta este singurul loc unde nu mă poate urma. Nu știu ce să mă mai fac.