Contractul

Capitolul 17

-Gândește-te la ce vrei să faci, ne vedem la contract.

Am respirat ușurat când am fost lăsat singur. Oricât de mult mi-ar fi plăcut să mă mint singur, prezența lui Ose m-a afectat îngrozitor. M-am trântit în pat și mi-am îmbrățișat plapuma. Trebuia să vorbesc cu el, știam asta. Trebuia să îi spun că nu are nici un drept asupra mea. Nu îmi convenea că trebuia să stau cu frică. Relația noastră luase sfârșit în momentul în care Ose a decis că nu merit nimic mai mult decât violență.

M-am dat jos din pat gândindu-mă că nu rezolv nimic dacă doar stau. Am început să-mi caut telefonul gândindu-mă dacă să o rup cu Oli sau să continui.

Mi-am căutat telefonul prin toată casa. Când în sfârșit l-am găsit l-am băgat la încărcat și l-am aprins. A fost nevoie să stau cam 5 minute să îl ascult cum primesc toate notificările acumulate în atâtea săptămâni. Nu crezusem vreodată că nu îmi va fi dor de telefon atât de mult timp.

Cand a terminat în sfarsit de sunat am avut curaj să pun mâna pe el. Am sters notificatile care nu mă interesau și am citit mesajele. Cele mai multe erau de la Oli. Ultimul il trimisese cu 5 minute în urmă.

,,Esti ok? Sa chem poliția?"

,,Daca nu imi răspunzi în 5 minute asta o sa fac"

L-am sunat. Nu puteam riscă să vină poliția pe capul meu.

-Sunt bine, nu trebuie să te îngrijorezi. A plecat.

-Cine era? M-a speriat de moarte. Și de unde a apărut?

- Cred că a intrat pe ușă, doar că nu l-am auzit. Ose e un fel de fost iubit.

-Kalle, trebuia să-mi spui ca ai pe cineva. Așa ne-a fost înțelegerea. Nici nu mă mir că se uita la mine de parcă vrea să mă omoare.

-Ce a fost între noi este mult prea complicat. Pe scurt relația noastră nu a apucat să depășească căteva săptămâni, timp în care am fost plecat din țară. Oricum pentru siguranța ta, ar fi bine să încheiem înțelegerea.

-În regulă, mi-a făcut plăcere, Kalle. Te rog ai grijă de tine.

Am închis telefonul. Nu știam cum să mă simt. Mai încheiasem o legătură cu fosta mea viață din cauza lui Ose, dar parcă mă simțeam prea golit ca să îmi mai pese. M-am trântit înapoi în pat, simțind cum parcă mă absoarbe înăuntrul lui. Mi-am deschis ochii speriat, senzația era pe bune. Chiar mă simțeam absorbit undeva.

Ose a apărut dintr-o data în fața mea și mi-a aruncat niște haine.

-Îmbracă-te repede. Nu poți să apari îmbrăcat așa în fața contractorului.

L-am ascultat fără să clipesc. M-am îmbrăcat repede cât timp Ose m-a anunțat că va fi prezent cu mine tot timpul, dar nimeni nu îl va vedea în afară de mine. Imediat ce m-am îmbrăcat m-am lăsat absorbit, și așa am ajuns într-o clădire abandonată.

M-am uitat blocat la contractor. Contractorul, dacă îi puteam spune așa era o fetiță de până în 10 ani. Era murdară, slabă, iar dacă privirea nu mă înșela, era plină de vânătăi.

-Trebuie să mă ajuți, vrăjitoarea a spus că doar tu mă poți ajuta.

-Pentru asta sunt aici. Spune-mi cu ce să te ajut, i-am spus pe un ton calm încercând să nu o sperii. Trebuie doar să rupi cercul și te voi ajuta.

-Nu, a spus speriată. Vrăjitoarea mi-a spus să nu rup cercul orice s-ar întâmpla.

-În regulă, am spus blestemând în gând vrăjitoarea. Spune-mi cu ce să te ajut.