~Jungkook~
Stau și mă uit la un serial pana când aud ușa de la intrare.
Probabil a venit Jimin.
-Jimin?
-Da vin acum spune acesta și îl văd ca apare imediat în camera mea.
-Jungkook...
-Da?
-Zico e la noi in living iar șeful ne-a pus în seara asta sa patrulam la spitalul ăla părăsit.
-Ce?
-Da Jungkook, pana dimineața spune Zico care venii și el.
-La s-spital? Vin și eu spun și mă ridic vrând sa plec dar mă prinde Jimin de mana
-Nu, e prea periculos acolo. Ai zis ca nu mai vrei sa mergi.
-Da? Și tu mi-ai promis asta dar aud ca te duci.
-E ordin de la sefu' Jungkook.
-Și ordin de la mine sa vin și eu cu tine clar?
Oftează
-Bine
Mă duc sa îmi iau geaca pe mine apoi îi văd asteptandu-ma la ușă.
-Haideti spun și urcam toți în mașina poliției apoi pornim la drum. Dumnezeu cu mila.
♢♢♢♢♢
Ajunși la spital coboram toți din mașină iar eu mă îndrept spre o banca din gradina spitalului unde mă așez și mă uit prin jur.
Iar nu mă simt bine... Iar mă simt urmărit... înghit în sec când mă uit în jur după Jimin și Zico și nu îi văd dar în schimb îl văd pe el.
Mă ridic de pe banca și vreau sa plec insă iar nu pot...
Îmi e frica.. il vad cum se apropie de mine iar eu tot încerc sa scap dar în zadar.
-Ce cauți iar aici?De ce veniți?
-J-Jimin e-e polițist iar el cu prietenul lui au... primit ordin.. De l-la șeful lor sa p - patruleze în n-no-noaptea asta aici.... spun eu balbaindu-ma de frica.
-Dar tu? De ce ești aici?
-Pai... Nu am vrut sa îl las pe Jimin singur
-De ce? Ești cu el împreună? Zice în timp ce se apropie de mine
-Nu... Nu e genul meu
Se apropie de mine lipindu-si buzele de urechea mea soptindu-mi
-Dar eu sunt!
