A strange Week- Finalizat-

Capitolul 9

Heei dragiilor! Mi-am rezolvat problema cu netul,deci iata si capitolul 9 al cartii.. Stiu ca majoritatea capitolelor acestei carti sunt foarte scurte,si imi pare rau pentru asta,dar daca le-as face mai lungi probabil ca aceasta carte ar fi avut vreo 12 capitole maxim.. Deci Sorry L . Oricum voi incerca sa lungesc cartea cat de mult,si de asemenea si suspansul :* . Deci iata urmatorul capitol al cartii,care pana acum cred ca este cel mai lung J

Deci......Savurati-l din plin J J J !

Dupa ce mama si Harry au iesit din camera,am ajuns in fund,pe patul lui Harry. Ma uitam pe peretii camerei lui,cu mii de ganduri in cap..

Cum am reusit sa intram intr-o asemenea situatie? Inca incerc sa cred ca mai visez,si ca a urmatoarea zi ma voi trezi zambind in corpul meu..Acesta este un cosmar,trebuie sa fie..

Gandurile mi-au fost intrerupte in momentul in care am simtit cum obrazul mi se umezeste,si o lacrima mi se prelinge usor pe gat.. Sunt epuizata si speriata fiindca trebuie sa ma comport ca Harry,si nu stiu cand voi revenii la normal,si nu stiu daca voi reveni...

Chiar daca corpul lui Harry incepuse sa miroase a transpiratie,nu eram pregatita mintal si fizic sa fac dus.. Numai cand ma gandeam ca trebuie sa revad din nou acele imagini ma infioram.. Am ajuns doar sa ma schimb intr-o pereche de pantaloni de trening pe care mi lasase Harry,si un tricou negru cu un mesaj care il caracteriza perfect pe Harry "I LOVE MY HAIR" cum poate cineva sa isi cumpere un asemenea tricou?Bine ca il poarta doar prin casa.. Dupa ce m-am schimbat,mi-am luat inima in dinti si am coborat jos..Trebuia sa ma comport normal (normal=ciudat pentru Harry) deci aveam emotii mai mari ca atunci cand am iesit la intalnire pentru prima data in viata mea cu Jimmie Blake,cel mai dragut baiat din generala..Dar asta este o alta poveste despre care sigur nu vreti detalii fiindca a iesit nasol.. Daca va intrebati de ce am emotii,ei bine mama si tata vor fi jos si daca dam de banuit..Ei bine o sa fim cei mai noi pacienti al spitalului de nebuni... Nu vreau sa ajung acolo,adica eu nu sunt nebuna!

Bine,recunosc ca mai am momente cand sunt nebuna...Dar nu in felul ala..

Perspectiva lui Harry

Chiar daca nu o sa va vina sa credeti..Imi este frica! Da,chiar imi este frica de cina din seara asta! Adica eu trebuie sa ma comport ca o maimuta paroasa si razgaiata care este Rebekah,si jur ca daca voi face vreo miscare gresita nebuna ar fi in stare sa ma lase nu numai fara carliontii mei perfecti,si chiar si fara mostenitori! Si nu glumesc! Dupa intalnirea cu Jimmie Blake din generala,cand a aflat ca lui nu-I place de ea in felul ala, nebuna de soramea in timpul taberei de baschet i-a vopsit cu acuarele permanente fata,si i-a taiat parul la 0 lui Misty Klark ,fata de care era indragostita Jimmie..Noroc ca eram si eu in tabara aia si i-am acoperit urmele fiindca altfel acum era la scoala de corectie!

Si imaginativa,atunci avea 12 ani,si avea o nebunie de legat..Acum la 16,ar fi in stare de orice!

Bine,sunt putin cam dramatic la faza asta,fiindca nu este singurul motiv pentru care imi este frica de aceasta seara in familie, mai este si faptul ca mama si tata vor fi acolo,si daca nu ne comportam normal (Pentru Rebekah a fi normal inseamna defapt a fi anormal) vom fi noile maimute de la gradina zoologica de nebuni.. Bine,pentru Rebekah nu va fi greu sa fie maimuta,fiindca asa este ea mereu,dar eu? Cred ca in ziua aia as fi pe patul de moarte!!

Astazi am incercat sa nu ii stric viata Rebekai si sa nu ma dau de gol,fiindca daca as face-o Bekah m-ar mutila pe viata! Si deocamdata eu nu am gasit ceva cu care sa o am la mana..Adica ce i-as putea face ? As putea sa o rad in cap si sa ii fac o reputatie de o isterica neinblanzita la scoala das a fim seriosi,chestia asta m-ar afecta si pe mine,deci inca sunt in perioada gandire.. Azi mi-a fost jena sa ma duc la baie,sa vad ce nu trebuie sa vad niciodata din partea lui soramea... Rebekah ar trebuii sa imi fie recunoscatoare o viata intreaga ca m-am tinut atata timp sa nu merg la baie pentru a nu-i vedea..... Stiti voi,deci nu trebuie sa mai rostesc acele cuvinte. Mi-am luat inima in dinti si am coborat la parter,intalnindu-ma pe scari cu Bekah.

- De ce ai luat tricoul meu preferat prin casa? S-a rastit Bekah la mine in soapta.

-Fiindca eu spre deosebire de tine ti-am lasat haine pe care trebuie sa le imbraci. Am zis eu perfect calm

-Nu mintii,ai vazut foart bine ca ti-am lasat un tricou roz,si perechea de pantaloni gri de pe tine,vad ca pantalonii i-ai imbracat.. A zis ea uitandu-se de jos in sus la mine.

-Eu nu port roz okay?? Dar ca sa nu iti mai aud gura,o voi face si pe asta. Am zis eu urcand scariile rapid inapoi,si coborandu-le la fel de repede.

***

-Deci Harry,Rebekah ce aveti de gand sa faceti maine? Ne-a intrebat tata uitandu-se atent la amandoi,in timp ce mama aseza farfuriile cu friptura pe masa..

-Amm...... Am zis noi amandoi in cor uitandu-ne nedumeriti unul la altul..Adica noi ne cunoastem planurile personale,dar planurile celuilalt....

Vazand ca nici unul dintre noi nu stie ce sa zica,mama a inceput:

-Rebekah,maine ai zis ca te intalnesti cu Nick nu? L-a intrebat mama pe Harry in timp ce s-a asezat si ea langa tata.

Harry s-a uitat la mine timp de un moment,asteptand sa afirm sau sa infirm vorbele lui mama,iar eu atunci m-am uitat lung la el,si mi-am miscat usor capul astfel incat sa nu observe nimeni.

-Da,normal ca ma intalnesc cu Nick maine! A zis el zambind fals. Si daca nu ma insel Harry are antrenament cu echipa maine,nu? Adica asa mi-a zis Nick. A zis el cu o fata de ingeras...

Pff asa ma enerveaza baiatul asta.

- Da,avem maine antrenament yo! Am zis eu cu un zambet stupid pe fata.

-Ceva nu e inregula cu voi..Am vorbit si cu mama,deci Harry,Rebekah ce ne ascundeti?? Ne-a intrebat tata serios prinzand-o de mana pe mama.. Hoppa,am incurcat-o!! :/ :/