A strange Week- Finalizat-

Capitolul 26 - Capitol FINAL !!!!

Kaboom ! Ce faceti flocoseniilor ! Big Surprize !!! Iata ultimul capitol din ASW f.f.f.f. devreme !!!

Daca tot azi sunt alegeri prezidentiale,am zis sa va surprind si eu cu ceva,si eu m-am surprins pe mine ca am scris acest capitol F.luuuuuuung asa devreme,dar minunile exista nu?

Ei bine eu va las sa savurati acest capitol frumos si ne vedem vinerea viitoare la THE BROTHERS STYLES. Adaugati si acea carte in biblioteca ca sa primiti noutatiile venite din partea mea,pana atunci lectura placuta,si daca v-a placut cartea si acest capitol nu uitati sa lasati un comentariu si o steluta.

VA PUUUUUUUP !!!!!!!!!!!

Inafara de parinti care ne iubesc si pe mine si pe Harry la fel de mult,si de unchii si matusi care ma vad "geniul neamului" ,pentru bunici eu am fost mereu a cincea roata de la caruta,si asta m-a durut enorm...Si bunicii din partea mamei si cei din partea tatei il iubesc mai mult pe Harry fiindca este pur si simplu preferatul lor...

Chiar daca Harry crede ca viata mea e perfecta,nu e... Eu nu am avut niciodata un prieten adevarat,prieteniile mele durand vreo 2,3 ani maxim... Toate prietenele m-au lasat balta cand am trecut prin momente grele, s-au mau abandonat fiindca au gasit pe cineva mai "distractiv" decat mine..Asta a fost pana am intalnit-o pe Claire,cu care sunt foarte buna prietena de 3 ani de zile,si care ma completeaza.

Momentele negre din viata mea le-am inchis intr-o cutie ,unde doar eu am accesul.

Nu am vorbit niciodata despre clipele grele din viata mea fiindca nimeni nu a fost in stare sa ma inteleaga,mai presus Harry. Imi alinam durerea scriindu-mi viata in micul meu jurnal care intr-o perioada mi-a fost cel mai bun prieten.

Apoi l-am cunoscut pe Nick si am simtit cum viata mea prinde culoare..Se comporta frumos cu mine,si ma facea sa ma simt speciala in asa fel incat sa il poata enerva pe Harry.

Am fost o fraiera,asa sunt eu.. O fraiera care se ataseaza mult prea repede de oamenii care nu o merita,si in final care ajunge sa sufere din cauza lor...

Am deschis ochii asurzita de sunetul alarmei trezindu-ma din amintirile vietii mele.

Azi era ziua,azi era timpul!

M-am frecat incet la ochii pentru a indeparta ceata ce imi astupase vederea,si m-am ridicat alene din pat indreptandu-ma spre baie. Am inchis ochii cand am ajuns in fata oglinzii pregatindu-ma sa imi vad chipul,de care imi era al naibii de dor..

Am deschis incet ochii cu o mica teama,iar apoi acea teama s-a transformat in dezamagire.. Aveam aceasi carlionti,aceasi ochii verzi,si aceasi fata ca si a lui Harry.

Imediat am simtit cum lacrimile au inceput sa imi invadeze obrajii fara sa le mai pot controla.

Ce am facut sa merit asta?!?! Tot ce vreau este sa fiu eu din nou ! Sa am parte de seara cea magica a vietii mele,si apoi sa suport consecintele provocate de persoana mea mizerabila,in schimb eu sunt inca in corpul lui Harry ! Mi-am invatat lectia,ce am trait zilele astea m-a facut sa cred in asa-zisa "KARMA" dar totusi cat mai trebuie sa mai tina pedeapsa asta?

M-am asezat pe jos lipita de usa baii plangand cu picioarele adunate.

Aveam pregatita rochia,muzica... Am organizat eu cu manutele mele balul inca de la inceputul celui de-al doilea semestru ca sa ce? Sa mor pe dinauntru!

-Rebekah,esti acolo? Mi-am auzit vocea ragusita,si brusc m-am ridicat in picioare si am deschis usa baii.

-Harry... Am zis eu luandu-l in brate. Lacrimile ce imi umpluse ochii erau mai grele ca plumbul.