Capitolul 3

23 0 0
                                    

*Urc la etaj , cu speranța că este în biroul său. Cu fiecare scară se aude din ce în ce mai tare o voce străină într-o limbă cunoscută mie, dar cu siguranță nu e franceză. "Scheiße! Sag was du gehört hast!". Iau pistolul din dulăpiorul de pe hol pe care Lucien l-a lăsat pentru situații de genul și mă apropii încet de ușă . Neamțul îl amenință cu pistolul la tâmplă. Îndrept pistolul spre soldat, dar degetele îmi sunt împietrite. Germanul îl avertizează pentru ultima data . Lucien se uită cu aceeași ochi calzi la mine și îmi spune:
- Celeste, je t'aime !*
- LUCIEN!
- Shh, liniștește-te, sunt aici.
Mă uit în sus și îl văd pe Duncan cum stă pe un scaun lângă patul meu.
- Cine ți-a permis să intri aici?
Acesta își schimbă tonul de la unul grijuliu la unul indiferent.
- Căzătura ta pe podeaua de lemn. zice el clar și răspicat.
Nu spun nimic, doar mă întorc pe cealaltă parte a patului, astfel încât să nu îl mai văd.
- Dacă nu ai chef de mine te înțeleg .
Mă fac că nu îl aud.
- Atunci eu o să fiu pe hol aașteptând să mai faci vreo prostie.
Se mai uită o data la mine și pleacă. Atâția oameni pe care i-am cunoscut la viața mea, dar niciunul mai arogant și nesimțit ca el. Mai degrabă aș zice că e un vagabond, nu un fost polițist .
Ușa se deschide și pe ea intră colonelul.
-Ești mai bine ?
-Da.
-Te-a obosit colegul tău?
-Nu prea mult...
-Uite despre ce vreau sa vorbim : Poimâine aveți o noua misiune. Dat fiind starea ta nu cred că poți participa ...Încă.
-Nici eu nu prea cred. Mai bine stau pe tușă un timp.
-Da, chiar te rog. As vrea sa fi in formă pentru prima ta misiune și să nu te pierd de pe acum.
- Dar de ce sunt așa de valoroasă ?
- De când a venit Lucien in Rezistență mi-a spus că dacă pătește ceva să te iau pe tine și m-a asigurat că ești mai puternica decat mulți dintre membrii Rezistenței .
- Și de unde știi că nu te mințea?
- Celeste, nu sunt prost. M-am convins singur.
Mă uit la el cu o față confuză.
- În ultimele luni ai fost urmărită pentru a vedea cum te descurci. Duncan a fost tot timpul în preajma ta analizându-te atent.
Încerc să procesez tocmai ce am aflat. Cum de nu mi-am dat seama?
- Ai obținut un rezultat bun, poate mai bun decat m-aș fi așteptat.
- Hm...
- Acum ar trebui sa te las . Infirmiera a zis ca nu trebuie sa depășim 30 de minute de stat în salon.
Acesta se ridica și pleacă, iar eu cad intr-un somn adânc.

La RésistanceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum