Pierduta-n file

Capitolul tău

Am așteptat să mă distanțez de tine.
Să nu îmi mai apari in gânduri cand mă gândesc la ceva frumos, la ceva din trecut.
Am incercat sa te uit.
Greu.
Foarte greu, pentru că am avut momente frumoase împreună.
Pentru că nu știu dacă vreau sa uit totul așa de ușor.
Ști cum este?
Stai, tu imediat te reprofilezi pe alta fata. De ce pun întrebări stupide?
Oricum, la început m-am gândit că trebuie să îți scriu macar un fragment dedicat. Dar acum, că stau să mă gândesc, uitadu-ma la stele. Îmi dau seama că tu nu meriți.
Pentru ceea ce ai făcut nu meriți acest capitol. Stelele îl merită. Și despre ele nu scriu.
Dar tu?
Off, si uite că tot tu îmi apari in gând, nu ele. Pentru că eu cu tine am avut momente frumoase, pe tine voiam să te iau în brațe și să te sărut.
Pentru că ele au fost acolo sa îmi aline rănile, pentru că alături de ele am plâns, iar de tine am râs. Pentru că tu erai acolo când zâmbeam.

Și în definitiv, pentru că ele mi-au fost loiale in orice stare a mea. Iar tu doar la bine.

Dar, pe de altă parte, când soarele răsărea ele mă lăsau o pradă ușoară pentru el. Nu îmi dădeau un motiv să zâmbesc, nu mă îmbrățișau când mă vedeau, nu mă luau de mână și aveau grijă de mine, cel puțin de fațadă.

Și uite aici un capitol unde sa te regăsești. Ți-am spus că sunt mândră că scriu, m-ai întrebat dacă câștig ceva. Of, doamne, cat am fost de fraiera sa stau cu tine după întrebarea asta.
Ți-am spus că pentru mine nu contează asta, nu contează în mod special banii și faima, contează să mă înțeleagă niste oameni, să mă deschid în fata oamenilor cu toate că ei mă pot judeca. Așa mă poți desluși cu ușurință, îmi poți citi gândurile puse pe rânduri. Îți poți da seama de ceea ce sunt doar prin trecerea cu privirea peste câteva cuvinte.

M-am distanțat de la punctul de plecare. Ce este cert, trebuia să îmi dau seama de câteva lucruri. Dar am crezut că mă înșel, am crezut că așa trebuie sa fie totul.

Acum, ți-ai primit rândurile. Nu o sa spun despre cat sufăr după tine, nu este o durere așa de mare pentru a conta.

Dar, am rămas cu scrisul, poate o sa primesc sau nu laude pentru ceea ce fac. Dar niciodată nu o voi face pentru bani, așa cum ai crezut tu.

Acum, as avea nevoie de drepturi. Și am dreptul de a spune orice despre tine. Nu te împroșc cu noroi, nicidecum. Nu am incercat niciodată asta. Cât a durat, te-ai purtat frumos cu mine, n-am ce sa reproșez. Sfârșitul a fost brusc, dur. Dar mi-am revenit. Nu avea rost sa mai simt ceva.

Deci, fii fericit cu ea. Eu o sa regasesc mereu in scris. Fiecare rămâne cu ceea ce iubește.