- Ma obosesti.
-Eu? Cum adica te obosesc?
- Cum oboseste orice om. Simplu.
- Nu cred ca te obosesc, asta o faci singura.
- De unde sti tu ce imi fac singura si ce imi faci tu?
- Pai te vad. Sunt cu tine 80% din timp. Tu ce crezi?
- Esti langa mine, nu esti cu mine, este o diferenta.
- Ce vrei sa spui?
- Ca am obosit de tot ceea ce facem noi aici. M-ai obosit si nu mai sunt in stare de multe lucruri.
- Nu, iubire, tu esti obosita din cauza tuturor lucrurilor pe care le faci.
-Ce vrei sa insinuezi?
- Ca te epuizezi singura. Iti faci rau singura si nimeni se pare ca nu te poate ajuta. Esti prea incapatanata sa asculti pe cineva. Si vrei sa faci multe lucruri daca poti. Pe langa scoala, unde stiu ca nu este foarte usor la acest nivel. Tot continui cu dansul. Chiar daca e un lucru ce tu crezi ca te relaxeaza, tot e destul de complicat, fata nu il lasa sa isi termine vorba.
- Nu te iei de dansuri, totul pana aici. Sti ca e punctul meu sensibil, nu pot sa renunt la asta, imi curge prin vene.
- Bine, bine. Dar tot iti lasa de gandit. Nu voi mai spune nimic de el. Dar, voi continua lista cu lucruri ce te obosesc. Admiterea, e unul din cele mai grele lucruri pentru tine in acest punct, si vesnicul BAC, pregatirile pentru tot ce inseamna asta. E greu. Te inteleg. Nu te voi invinovati pentru nimic ce vei spune sau vei face in aceasta perioada. Dar nu imi spune ca sunt eu de vina pentru asta. Vreaau sa fiu alaturi de tine in toata oboseala asta. Vreau sa fiu alaturi de tine in toata oboseala asta. Vreau sa te tin de mana si sa trecem impreuna peste nebunia cu tot. Vreau sa fiu acolo cand clachezi si sa iti ridic moralul. Vreau sa ne bucuram impreuna de reusitele tale. Vreau sa iti fiu alaturi in orice situatie.
-Nu e asa de usor cum crezi tu. Nu suntem intr-un basm frumos unde totul e perfect. Lumea reala nu este asa. Te oboseste in totalitatea ei. Totul este greu in viata pana ajungi la un anumit moment. Trebie sa lupt pentru ceea ce imi doresc pe viitor. De asta crezi tu ca ma obosesc acum. Dar cea mai rea chestie este faptul ca eu cu toate ca am atatea activitati, ce tie ti se par exagerate, nu ele sunt cele ce ma obosesc. Cel putin nu asa de tare cum o face prezenta ta.
- Dar, cum adica? De ce dupa tot ce iti spun eu, ceea ce vreau in viata, ca tu esti printre lucrurile ce mi le doresc cel mai mult in viata. Iar tu ce faci? Imi spui ca te obosesc, din nou?
- Da, pentru ca am dreptate. Pentru ca am tot incercat sa ignor acest sentiment, dar nu pot. Nu mai pot, efectiv, simt ca toate cad pe mine acum. Ca nu mai suntem noi cum eram la inceput. Pentru ca relatia noastra inainte scotea tot ce era mai bun din mine. Mereu incercam sa fiu cea mai buna pentru tine, sa te mandresti si tu cu mine, poate. Nu stiu cum sa explic acest sentiment, dar atunci era asa de bine sa vin la tine fericita ca am mai luat o nota mare sau ceva, si tu sa ma saruti si sa te bucuri cu mine, sa ma iei in brate si sa ma invarti. Apoi chestia asta s-a dus incetul cu incetul, tu nu te mai bucurai, doar eu, pe tine nu te mai interesa. Doar voiai sa ma saruti si abia asteptai sa ajungem acasa. Totul se schimbase. Totul este schimbat acum. Tie nu iti mai pasa de ceea ce fac eu, imi spui un bine fugitiv, ma saruti si asta e tot. Pentru mine, era o victorie sa imi zambesti atunci, acum este un lucru banal. Zambetul tau ma motiva sa merg mai departe, sa vreau mai mult, sa tindesc spre mai sus. Si acum nu mai am un motiv sa fac toate astea.
- Deci tu imi spui in momentul asta ca nimic nu este cum era, doar pentru faptul ca nu iti mai ofer un target? Ca imi pasa de corpul tau si vreau sa te simt, si nu doar sa vorbim? Ti se pare un mod ok de a te desparti de mine? Ti se pare un motiv ok?
- Da, pentru ca aici o sa intervina viitorul meu, pentru ca nu vreau sa stau cu un om pe care il intereseaza doar ceea ce am sub haine. Vreau sa fiu cu cineva cu care am ce discuta, cu care o sa ma apuce dimineata in timp ce vorbesc despre un subiect banal. Deci da, e un motiv de despartire.
- Daca tu asa consideri. Poti face cum crezi. Dar tine minte, eu am fost barbatul ce te-a transformat din copilul de altadata in ceea ce esti acum.
- Stiu, iti multumesc pentru asta. Dar nu mai pot asa. Si sper sa nu imi scoti ochii cu asta, dar aici punem punct.
CITEȘTI
Pierduta-n file
Kısa Hikaye,,Pierduta-n file" este un proiect pe care îl am în minte de ceva timp. Gândurile, fricile și sentimentele mele toate îmbrăcate în cuvinte și așezate cu grijă pe un ecran. Momentele mele de slăbiciune deghizate în vise și speranțe de viitor. Situat...
