Nu am așteptat nici o reacție, nici o explicație din partea lor.
Mi am făcu bagajele chiar în acel moment și am plecat.
Îmi era silă, scârbă de tot ce ținea de Simon și de... fratele meu.
Am întrerupt definitiv orice tip de legatura atât cu el cât și cu familia mea.
Mă simțeam neputincioasă atunci când trebuia să ofer explicații.
După două nopti nedormite și râuri de lacrimi vărsate, am luat decizia de a-mi da demisia de la club și de a părăsi țara.
Nu mai făceam parte din viața nimănui, așa că nimeni nu-mi va duce dorul.
Aveam avionul spre Egipt la ora 19:00, ceasul arată arătată 16:10.
Bagajele mă așteptau deja la ușă garsonierei pe care o inchiriasem.
Îmi verific poșeta pentru a mia oară, privesc în jur să mă asigur că nu am uitat nimic, apoi decid că a venit momentul să plec.
Inima mi se face cât un purice când telefonul începe să sune iar apelantul nu este decât Yan.
Probabil a aflat de demisia mea și...Nick este cel care l-a rugat să mă sune.
Îi resping apelul și nu odată ci de 5 ori.- Medi unde ești? îi aud vocea grăbită si plina de îngrijorare.
- Nu contează unde am fost și unde sunt Yan, important este că voi pleca departe, îmi doresc să fii fericit.
- Med....
Închid telefonul de tot și îl arunc la primul coș de gunoi.
Nu mi-am chemat nici un taxi deși trolerul era destul de greu, stația de taxiuri era relativ aproape.
Ca o ironie a sorții încurc străzile, cea pe care tocmai mă aflam era pustie.
Două mașini negre cu geamuri fumurii trec în viteza pe lângă mine dar se opresc nu foarte departe.
Mi-a fost de ajuns o secundă să îmi dau seama de pericolul în care mă aflam.
Am înlemnit atunci când am văzut 4 bărbați îmbrăcați în negru cu cagule venind spre mine.
Am vrut să o rup la fugă întorcându-mă în loc, prea târziu însă, din spate mai veneau alți 4.
N-am stat pe gânduri și am început să țip și să încerc să alerg printre ei.
- Pe ea! Aud o voce groasă care mă înfioară.
- Ajutorrrr!!!!
Unul dintre ei m-a prins pe la spate ținându-mă de mâini și altul aplecându-se, mă apucă de picioare.
Mi-am răsucit încheieturile încercând să mă eliberez, dar mă țineau foarte bine.
Gândul meu aleargă spre Yan căruia îi cer ajutor în gând.
- De ce nu-mi dați drumul ? Cine sunteți, ce vreți de la mine???
- Vei afla în curând păpușă!
- Nu am facut rău nimănui, de ce îmi faceți ăsta?
- Crezi tu ? Mă întreabă unul dintre ei în râs.
- Despre cine este vorba?
- Te las să te gândești cât dormi.
- Nu te apropia de mine!
O batistă înmuiată într-o soluție urât mirositoare îmi acoperă nasul și gura .
- Somn ușor păpușă, ne vedem mai târziu!
Atât am reușit să mai înteleg înainte să intru într-o stare de moleseala, apoi rămânând inconștientă.
Aud pași, ecoul pașilor semn că mă aflam într-o camera goală și foarte mare.
Eram într-o hală.
Cine mârâia în apropierea mea.
Deschid ochii și privesc uimită spre bărbatul legat de un stâlp gros.
Stătea cu spatele iar în l gura avea un căluș.
- S-a trezit păpușa prietene, hai să ne apucăm de treabă, se ridică doi dintre cei prezenți.
Unul dintre ei rămâne în urma lui și se îndreaptă spre bărbat.
- Ce naiba faci?
- Îl întorc să privească, e mai palpitant.
Înainte să-l întoarcă îl lovește puternic cu o scândură peste picioare, probabil ca măsură de precauție, îi scoate și calusul, apoi îl udă cu apă.
Era Yan....iubitul meu ...
care se zbătea cu disperare încercând să scape de legăturile care îl țineau pe loc.
- Medi...ești bine?
- Yan ce căutam aici...?
Un pumn venit din cer îmi amorteste obrazul stâng, apoi altul pe cel drept...și tot așa.
Cei doi mă loveau cu sete de parcă voiau să se răzbune pe mine, iar eu nu le făcusem nimic, nici măcar nu-i cunoșteam.
Atenția mea nu mai era de mult pe călăi ci pe el, l-am văzut holbân-se la mine cum după atâtea lovituri aveam puterea de a mă abține și mă țineam tare, era practic șocat.
- Oprește-te vine șefu'.
Deși îmi simțeam capul foarte greu, îl întorc să îl văd pe cel responsabil.
În mintea mea Simon era cel vinovat probabil căuta să se răzbune, nu a suportat separarea, știam de la avocat că actele divorțului urma să le primească zilele acestea, nimeni nu știa că înaintasem actele de divorț.
Dar înainte să-și dea gluga pelerinei, Yan îi pronunță numele cu furie.
- Iosef!
Fără să-mi adreseze nici un cuvânt începe să mă lovească și el la rândul lui.
Primeam lovitură după lovitură dar nu mai simțeam nimic, chipul îmi era umflat și desfigurat asta știam, dar eu nu simțeam nimic nici o durere, nu simțeam nimic.
- De ce nu vrei să divorţezi de Simon , de ce????
Urlă Iosef ca un nebun.
- Îl iubesc, este bărbatul meu. Ai auzit ? Al meu, cu tine a stat de milă în tot acest timp.
- Oprește-te nenorocitule este sora ta cum o poți lovi în halul ăsta, dacă scap va fi vai și amar de tine! Te voi omora!
Urlă Yan simțindu-se neputincios.
- Ești un prost Yan, am încercat să-ți explic cu frumosul că voi doi sunteți făcuți unul pentru celălat, ți-am oferit sprijin să fugiţi dar tu nu, proasta asta de sora mea, la fel, nu! Așa că dacă tot nu vrei să îți laşi nevasta atunci vei privi cum iubirea vieții tale moartea sub ochii tăi.
Nu voiam să mai ripostez , dacă tot aveam să mor mă bucuram că ultimul lucru pe care îl voi vedea va fi el și că ultimele mele cuvinte vor fi te iubesc.
- Dacă te mai atingi de ea jur că te omor, te voi căuta și în gaură de șarpe și te voi omorâ! Dacă tot vrei să te răzbuni las-o să plece, omoară-mă pe mine.
- Și să las un copil fără tată? Începe Iosef să râdă ca un psihopat.
- Dacă fugeai cu Medi nu tot creștea fără tată? Își schimbă imediat starea.
Plin de furie Iosef îl împinge pe bărbatul care mă lovise mai devreme și îi smulge cuțitul din mână.
- Mereu te-ai crezut cea mai bună, din familie, ai fugit cu ăsta dar părinții noștri te-au acoperit!
Am crezut că Simon va anula căsătoria dar nu, asta m-a facut să te urăsc "surioară".
- De ce Iosef? Îl întreb plângând.
- Ți l-am adus aici nu vezi? Ia-l de mână și fugiţi, pe el îl iubești, nu pe Simon!
Mă apucă strâns de obraji și ridică din sprâncene mirat când vede că nu schițez nici o senzație de durere.
- Știi de ce te-am desfigurat? Pentru că în ultimul timp Simon te laudă peste tot ca are o soție frumoasă. Uite că acum frumusețea ta a apus.
Își ia mâna de pe fața mea și face un pas înapoi.
- E amorțită șefu de la atâtea lovituri, îi spune unul dintre ei.
- Serios? I-a să văd asta o simți? Mă întreabă înainte de a-mi trântit un pumn în față.
Aproape i-am zâmbit deși obrazul îmi zvcânea puternic.
Mi-a atras atenția Yan care începea să tragă și să se lupte cu funiile, încercând să le rupă și să mă scape de calvar.
Profitând de neatenția mea, Iosif ridică piciorul lovindu-mă puternic în burtă.
Am icnit dar nu pentru că nu am simțit durerea, ci pentru că sub privirea mea şocată Yan s-a aplecat în față de parcă el a simțit durerea.
- Ești o proastă!
- Poți să dai cât vrei în burtă, știi bine că nu mai pot avea copii .
- Ești o proastă. Bineînțeles că poți avea copii.
Cuvintele lui mi-au alungat starea de amorțeală iar durerea m-a lovit brusc.
- Cum? Ce....ce vrei să spui ?
- Am aranjat cu doctorul aceea operație în speranța că dacă vei fi o stearpă Simon te va lăsa.
- Dar Simon....
- Nici el nu a știut adevărul....până acum câtva timp.
- Atunci cum de nu am rămas însărcinată niciodată? El...
- De el m-am ocupat eu...săptămânal îi administram un medicament, care îl ferea de copii.
- Nu...nu de ce îmi faci asta Iosef, de ce?
Când Iosef m-a prins de păr, trăgându-mi capul pe spate mi-a lipit cuțitul de gât crestându-mi pielea iar sângele începea să curgă, Yan a scos un urlet puternic încărcat de durere.
- Iosef ia mâna de pe ea, jur că o voi lua și vom pleca departe iar tu și Simon veți putea trăi fericiți, doar las-o, te rog!
- Ia uite vorbește acum PEDOFILUL!!!
- Iosef las-o în pace !
- Chiar Yan sunt curios, cum e să faci pușcărie pentru altcineva, a? Și pentru pedofilie? CULMEA!!!!
Cuțitul îmi părăsise gâtul, locul mă ustura puternic dar acum nu durerea mea era importantă ci discuția dintre cei doi.
- Iosef ce vrei să spui? Îl întreb atrăgându-i atenția.
- Domnul aici de față este un samaritean, a făcut pușcărie în locul altcuiva.
- Taci Iosef! TACI!
- De ce să tac? De ce nu vrei să afle? În cazul asta va suferi mai mult surioară mea, când va afla că a fost o proastă și a dat cu piciorul iubirii.
- Iosef vorbește naibii odată!
Mă răstesc la el cu riscul de a mai primi o lovitură.
- Știi cine m-a inițiat în tainele amorului încă de la vârsta de 12 ani?
- Soțul tău!
- Ce?
- Și ce crezi surioară, mi-a plăcut mult așa că într-o seară mi-am convins și câțiva prieteni să participe la experiența noastră sexuală.
- Ce grozăvii povestești? Îl întreb şocată.
- Taci blestematule, nu are de de să afle asemenea mizerii! Încearcă Yan să îl facă să tacă.
- Oooo. Ba da, stai să vezi continuarea surioară, probabil la rândul lui Simon s-a scăpat la prietenul lui cel mai bun, aici de față care a stricat petrecerea când era în toi.
- Prostul a sunat la poliție în timp ce a intrat în clădirea dezafectată....doar că a uitat să-și dea și numele și.....? Ce să vezi? Când a intrat peste noi și apoi am auzit sirenele eu și Simon am fugit iar el a rămas alături de cei doi pusti dezbrăcati!
- Dar cei doi copii nu au declarat ca nu el e.... cel care...
- Erau drogați surioară, eu și Simon le-am pus ceva în suc.
Prezența lui Iosef și a celor care îl ajuta erau nulă, singurul pe care îl vedeam era Yan.
Nu l-am crezut, nu am vrut să-l ascult și totuși el a încercat să mă facă să văd realitatea, m-a atenționat că sunt înconjurată de oameni răi dar....
Nu aș putea să-mi cer iertare, nu există cuvintele potrivire pe care ar trebui să i le adresez.
Intru într-o stare de moleseală, în fața ochilor imagini cu noi doi din perioada în care eram fericiți mi se derulează.
Îmi amorţesc picioarele,trupul și apoi mâinile...probabil din cauza sângelui pe care continui să-l pierd.
- Medi nu închide ochii te rog, Medi uită-te la mine...Medi...
Mă chinui să-i răspund și să-l fixez cu privirea pe Yan care începe să plângă disperat...dar nu pot...
- Ce i-ai făcut nenorocitule!!! Te omor!!!! Medi nu închide ochii, Medi privește-mă, te iubesc...Medi. Dezleagă-mă!!!
Iosef râdea în hohote, întreaga scenă îl amuză teribil, Yan luptându-se să scape iar eu mă agăţam de cuvintele lui pentru a nu cădea în prăpastia neagră deschisă sub mine.
- Te...te iubesc Yan...reușesc cu greu să pronunț...Îmi simțeam gâtul rece și uscat, ritmul inimii scădea iar aerul se împuțina.
- Nu te las să mori pisic, Iosef sună la ambulanță...moare.....w tu nu vezi...
- Tu crezi că eu sunt prost? Pe mine mă cheamă cumva Yan și nu știu eu?
- Elibereaz-o în momentul ăsta!
Reușesc să aud vocea persoanei care intră alergând.
- Să înceapă petrecerea! Anunță Iosef cu zâmbetul pe buze.
Petrecere care va continua și se va sfârși fără mine pentru că din interiorul prăpastiei întunecate aud vocea unui copil care mă strigă.
- Mami...sunt aici!
Este copilul meu, copilul pe care nu l-am cunoscut niciodată, fructul iubirii noastre.
- Mediiii....deschide ochii acum...te rog....Medi nu mă părăsi, te iubesc .....
Acum mă aflam la jumătatea drumului, întind o mâna spre bucățica de om...puiul meu dar în același timp întorc capul spre vocea lui Yan.
Acum din nou aveam de făcut o alegere.❤❤❤❤❤❤❤❤❤
NU AM CREZUT CĂ VOI REUSI SA POSTEZ ASTAZI DE ACEEA NU V-AM SPUS NIMIC.
MA BUCUR CĂ AM REUSIT SA FAC LUMINA ÎN SECRETUL ÎNTUNECAT DAR NU SUNT DELIC MÂNDRĂ DE FELUL IN CARE S-A FACUT DESTAINUIREA.
BĂNUIESC CĂ DEJA ȘTIȚI CINE A INTRAT ÎN CLĂDIRE...SAU NU...VOM AFLA ÎN URMATORUL CAPITOL, VĂ PUP.